Biserici din Municipiul Chişinău

Băcioi
Comuna Băcioi Municipiul Chişinău

Biserica Sfântul Ierarh Nicolae

Documentele istorice atestă prima biserică din Băcioi, întemeiată în anul 1775, construită din lemn, pereţii fiind acoperiţi cu tencuială din lut. O altă biserică, din stâlpi de stejar şi nuiele, este ridicată la 1792, dar era mică şi neîncăpătoare. În 1813 la Băcioi a fost zidită o altă biserică, mai mare. O dată cu trecerea timpului aceste biserici din lemn au ars, iar icoanele vechi şi alte obiecte de cult nu s-au păstrat. Actualmente în curtea bisericii s-a păstrat un prestol şi câteva pietre de mormânt, drept confirmare că au mai existat două biserici din lemn până la înălţarea celei din 1775. În urma recensământului din 1772-1774 au fost atestaţi primii preoţi, “popa loan şi diaconul Gheorghe sân ego”, urmat apoi de preotul Matei Mihailov, numit în Băcioi la 31 mai 1793. În anul 1807 preot paroh al bisericii era Vasile Neagu. Preotul Ilie Sângereanu este numit în serviciu la 1819. Din anul 1829 paroh era preotul Andrei Matei.
Preotul Spiridon Neagu este numit preot în sat în 1841, iar Constantin Scorţişor este numit în serviciu din 1848. Cu ajutorul sătenilor, în 1866, a fost construită o biserică din piatră pe locul vechii biserici din lemn. Biserica a fost acoperită cu tinichea şi vopsită, având şi o clopotniţă ridicată deasupra pridvorului.
În Anuarul Episcopiei Chişinăului şi Hotinului, de la 1922, se menţionează că preot paroh era Onisim Budacov, în vârstă de 49 de ani, absolvent al Seminarului Teologic. La acea vreme mai activa şi preotul Petru Viniciul, în vârstă de 61 de ani, numit la parohie tot la 1905.
Alexie Cârlig, în vârstă de 53 de ani şi Nicolae Neaga, de 77 ani, în serviciu de la 1865, iar în parohie de la 1919, cântau în strana bisericii. Parohia din satul Băcioi avea oameni cărturari ce slujeau cu dăruire Domnului şi sătenilor, aducându-le bucurie şi linişte în sufletele lor. Parohia a fost şi un centru de instruire a cadrelor didactice. La 1832, în localitate a fost deschisă o şcoală parohială bisericească, fiind considerată, conform unor izvoare, prima şcoală parohială din Basarabia. Şcoala a fost deschisă într-un local auxiliar al bisericii, cu pereţii din nuiele împletite pe stâlpi de stejar, lipiţi cu lut şi văruiţi. Tavanul şi podeaua erau din lut. Acoperişul era din şindrilă. Primul învăţător a fost fiul de preot Afanasie Mihalache. Lecţiile se citeau în limba rusă, deoarece în perioada menţionată în Basarabia era interzisă predarea în limba română. Frecventau şcoala vreo 30-35 de elevi. Biserica are şi o bogată arhivă, păstrând multe cărţi în limba română primite în anii 1920 din Regatul român. După Marea Unire din 1918, predarea în şcolile din Băcioi se face în limba română. La 1998 unul din cei mai respectaţi oameni din sat era preotul protoiereu Gheorghe Bucarciuc, de 76 ani, care a oficiat serviciul divin în parohia Băcioi timp de 20 de ani. Actualmente la Băcioi funcţionează biserica Sfântul Ierarh Nicolae.
Maria Brânzan.
Bibliografie:
Cawl Sofoia. Băcioi. Monografia satului, Chişinău, 1995.

Bubuieci
Comuna Bubuieci Municipiul Chişinău

Biserica Adormirea Maicii Domnului

Astăzi credincioşii ortodocşi din localitatea Bubuieci, municipiul Chişinău, merg pentru închinare la biserica Adormirea Maicii Domnului Actualul lăcaş de cult datează din 1829. La începutul secolului XX-lea, în cadrul parohiei Bubuieci, pe lângă biserica din localitate, funcţiona o şcoală parohială în care învăţau 50 de elevi. Tot atunci, la biserica din Bubuieci slujea preotul Mihail Cociubinschi şi cântăreţul Simion Nemţanu. Biserica avea şi un cor, condus de cântăreţul Simion Nemţanu. Actualmente la biserica Adormirea Maicii Domnului din Bubuieci slujesc preoţii Daniil Patiurca şi Gheorghe Godoroja.

Budeşti
Comuna Budeşti Municipiul Chişinău

Biserica Sfântul Arhanghel Mihail

Prima biserică atestată pe teritoriul localităţii datează din 1816. în locul ei a fost ridicată în 1847 o nouă biserică, din piatră, cu hramul Sfântului Mihail In anul 1821, biserica din lemn, cu hramul Adormirii Maicii Domnului, era acoperită cu şindrilă. Parohia dispunea de cărţile şi veşmintele necesare. La acel moment serviciul divin era oficiat de trei feţe bisericeşti. Preotul Dimitrie a fost hirotonit la 20 mai 1803 de Prea Sfinţitul Iacov pe seama parohiei Budeşti. în 1816 a fost numit la această biserică dascălul Vasile Guzun, prin document de dăscălie de la Mitropolitul Gavriil. De către acelaşi episcop a fost numit la biserică şi ponomarul Constantin Popov. Locaşul a fost reconstruit din piatră, în formă de corabie, păstrând stilul vechi. Mai târziu a fost construită clopotniţa, întărită de patru contraforturi. Iniţial, intrarea în biserică era din partea de apus, pentru ca mai apoi să se facă pe sub clopotniţă. La 28 aprilie 1841 moşierul satului C. Harting, proprietarul moşiei Budeşti, se adresează către Direcţia cadastrală, inginerului Pavlov, de a măsura în acest sat 66 desetine de pământ necesare pentru construcţia bisericii. La 7 decembrie 1842, Direcţia cadastrală aprobă cele solicitate şi-1 sfătuie pe proprietar să se adreseze Consistoriei pentru obţinerea consimţământului de a construi biserica. La 17 decembrie a fost aprobat planul de construcţie al bisericii, fiind marcat şi locul de construcţie. în anul 1844, conform decretului imperial, Consistoriul îl confirmă pe loan Mura în calitate de preot paroh la biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din Budeşti, ţinutul Chişinău.
La răscrucea veacurilor XIX—XX în biserica din localitate existau icoane vechi, din prima jumătate a secolului XIX. în ograda bisericii se aflau mai multe pietre funerare, cea mai veche datează din anul 1816. Aici se află şi mormântul soţiei dascălului Stavrache, din anul 1853. Cercetătorul Ştefan Ciobanu menţionează că în biserică s-au păstrat icoane din prima jumătate a secolului XX. Biblioteca parohială dispunea de un şir de cărţi vechi Evanghelia, editată la Iaşi în 1772; Meneu de obşte, Chişinău, 1819; Octioh, Chişinău, 1862). în 1899 biserica din sat îl avea ca staroste pe loan Stadniţchi.
La începutul secolului XX, biserica ajunse într-o situaţie dificilă şi necesita reparaţii, în anul 1912 a început construcţia unei biserici noi. Până în anul 1920 zidurile bisericii au fost ridicate. în anul 1940, după ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice, clădirea bisericii a fost transformată în club sătesc. în perioada sovietică biserica a funcţionat. Construcţia bisericii a fost terminată în noiembrie 1942 şi, la 21.11.42, când biserica îl cinstea pe Sf. Arhangheli
Mihail şi Gavriil, a avut loc ceremonia de sfinţire. La târnosirea bisericii a participat Mitropolitul Basarabiei şi alţi ierarhi din Chişinău.

Cruzeşti
Comuna Cruzeşti

Biserica Acoperământul Maicii Domnului

Biserica Acoperământul Maicii Domnului din localitatea Cruzeşti datează din 1931. Până la acea dată, Cruzeştii intrau în componenţa comunei Budeşti, împreună cu localităţile Tohatin, Colonita şi Cheltuitori. în perioada sovietică biserica a fost închisă. în anul 1987 biserica nu era utilizată de autorităţi, deoarece era într-o stare avariată. însă chiar şi în aceste condiţii creştinii din Cruzeşti păstrau cheile de la biserică. Actualmente la biserica din Cruzeşti slujeşte părintele Vitalie Brumă.

Coloniţa
Comuna Colonita Municipiul Chişinău

Biserica Naşterea Maicii Domnului

Biserica din Coloniţa a fost zidită şi sfinţită în anul 1914, având hramul Naşterea Maicii Domnului Până la această dată localitatea Colonita ţinea de parohia Budeşti, judeţul Chişinău. De aceea creştinii ortodocşi din Colonita au frecventat, până la 1914, Biserica Sfântul Arhanghel Mihail din Budeşti, unde se afla la acea vreme slujitor preotul paroh Iacob Grăjdianu. Biserica are două turle — turla cea mare este amenajată deasupra naosului, iar cea de-a doua reprezintă clopotniţa bisericii. în jurul bisericii sunt 65 de răstigniri care au fost puse aici o dată cu construcţia locaşului sfânt. Biserica Naşterea Maicii Domnului de la Colonita funcţionează în prezent şi este păstorită de părintele protoiereu Victor Tofan, dascălul bisericii fiind săteanul Sergiu Panaghiu. Jn perioada sovietică biserica a funcţionat, edificiul păstrându-se într-o stare bună.

Cricova
Municipiul Chişinău

Biserica Sfântul Arhanghel Mihail

Potrivit unor surse documentare, biserica din Crieova datează din anul 1827. Izvoarele bisericeşti de la începutul secolului XX menţionează localitatea Crieova aparţinând parohiei Goian din judeţul Chişinău, unde funcţiona biserica Adormirea Maicii Domnului, zidită în anul 1817 din piatră.
Actualmente parohia de la biserica Sfântul Arhanghel Mihail din orăşelul Crieova este condusă de preotul paroh Andrei Branişte.

Durleşti
Municipiul Chişinău

Biserica Sfântul Arhanghel Mihail

Biserica din Durleşti, municipiul Chişinău, a fost zidită în anul 1865, având hramul Sfântul Arhanghel Mihail Către anul 1915, parohia Durleşti număra 3.022 de enoriaşi. în biserică slujea preotul paroh Nicolae Medea, în vârstă de 66 de ani. în aceeaşi perioadă activau cântăreţii Vladimir Dulap, care venise la parohie în anul 1919, şi Timofei Harega, care activase până atunci la această biserică timp de 12 ani. Pe lângă şcoala laică, cu 57 de elevi, şi cea de zemstvă, cu 49 de elevi, în Durleşti exista şi o şcoală parohială, unde învăţau 30 de copii. Către anul 1922 la biserica Sfântul Arhanghel Mihail din Durleşti este numit paroh preotul Antonie Jemănianu. Din anul 1918 aici activează, împreună cu Vladimir Dulap, cântăreţul loan Petcu. în prezent edificiul a fost restaurat.

Grătieşti
Comuna Grătieşti Municipiul Chişinău

Biserica Sfânta Treime Biserica Acoperământul Maicii Domnului

Recensămintele bisericeşti anterioare perioadei interbelice atestă parohia Grătieşti în apropierea (la 4 verste) suburbiei Chişinăului, “Râşcanovca” (sau Visterniceni— n. n.), unde funcţiona Biserica Sfântului împărat Constantin. Anume de această parohie ţineau şi enoriaşii, aproximativ 171 de săteni, din Grătieşti, precum şi cei din Petricani, Poşta Veche şi Tohatin. In anul 1904 creştinii din Grătieşti îşi zidesc un lăcaş pentru închinare, cu hramul Sfânta Treime. Către această perioadă parohia număra 180 de enoriaşi. In anul 1922 parohul bisericii era părintele Nicolae Jereghi. El a început să activeze în parohie din anul 1920. In anul 1919 la biserică vine cântăreţul Gheorghe Bărbos. Până în prezent, locuitorii satului Grătieşti frecventează vechiul lăcaş, cu hramul Sfânta Treime. între timp, locuitorii satului au construit o a doua biserică, care poartă hramul Acoperământul Maicii Domnului.

Hulboaca
Comuna Grătieşti Municipiul Chişinău

Biserica Icoana Maicii Domnului “îndurătoarea”

Biserica din Hulboaca se află în raza cimitirului. Potrivit unor date, lăcaşul a fost zidit în anul 1917. Anuarele bisericeşti de la începutul secolului XX menţionează satul Hulboaca, aflat la 3 km de satul Ghidighici, care avea o biserică cu hramul Sfinţilor Voievozi. Surse anterioare, însă, notează că comunitatea Hulboaca, având 268 de enoriaşi, ţinea de parohia Ghidighici. Creştinii din Hulboaca frecventează în prezent biserica Icoana Maicii Domnului “Îndurătoarea” din localitate.

Goian
Comuna Ciorescu Municipiul Chişinău

Biserica Adormirea Maicii Domnului

Biserica din Goian, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost zidită în anul 1817, din piatră, de către proprietarul Neculai Racoviţă, lângă vechea biserică de lemn din 1806. La începutul secolului XX este atestată biserica din Goian cu hramul Adormirea Maicii Domnului, parohia numărând 245 de enoriaşi. In parohie activa un cor bisericesc. Către această perioadă paroh al bisericii era preotul Vladimir Caminschi, iar în calitate de cântăreţ era săteanul Gheorghe Ghilea. în perioada interbelică în parohia Goian au activat preotul-paroh Mihail Cuharschi (din anul 1920) şi cântăreţul Petre Artemonovici.

Ghidighici
Comuna Ghidighici Municipiul Chişinău


Biserica Acoperământul Maicii Domnului


În anul 1833 mireanul Nicolae Dumbravă construieşte la Ghidighici, din piatra, biserica Sfinţii Voievozi. în primul deceniu al secolului XX în cadrul parohiei Ghidighici, care număra la acea perioadă 880 de enoriaşi, funcţionau două şcoli bisericeşti unde învăţau 70 de copii. Tot atunci, la biserica Sfântul Arhanghel Mihail activau preotul paroh Antonie Bivol, care slujea aici din anul 1890, şi cântăreţul Zaharia Mihailov. în anul 1913 la biserică activa cântăreţul Semion Baltag.
În prezent la Ghidighici funcţionează biserica cu hramul Acoperământul Maicii Domnului.

Sângera
Municipiul Chişinău

Biserica Adormirea Maicii Domnului

Biserica din Sângera a fost zidită, din piatră, potrivit izvoarelor bisericeşti, în anul 1912. Conform unor statistici, biserica Adormirea Maicii Domnului din orăşelul Sângera a fost construită în anul 1921. Până în anul 1918 şi după Unirea Basarabiei cu România, la parohia Sângera, care număra la începutul secolului 1010 enoriaşi, a slujit mai mulţi ani preotul paroh Petru Naghiţa (din 1888) şi cântăreţul Eugen Onica (din 1893). În Sângera funcţiona o şcoală parohială în care învăţau 65 de elevi. Biserica avea şi un cor.

Din cartea : Locaşuri sfinte din Basarabia. – Ch. : Alfa şi Omega, 2001. – 288 p.
Din cuprins : Biserici din Chişinău. – P. 108-128.

Advertisements
Posted in UncategorizedTagged

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s