Catedrala Schimbarea la Faţă (fosta biserică Sf. împăraţi Constantin şi Elena)

Catedrala Schimbarea la Faţă (fosta biserică Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena)

La început a fost capelă a Gimnaziului de băieţi nr. 2 (Liceul militar Mihai Viteazul). Catedrala a fost construită în 1902, din mijloacele financiare donate de guvernatorul Constantin Alexandro viei. Autorul proiectului catedralei este arhitectul Mihail Seroţinschi. Lucrările de construcţie au fost conduse de Andrei Stepanov, asistat de arhitectul O. Caschet. Timp de câteva luni biserica a fost ridicată. La 19 mai, acelaşi an, ea a fost deschisă şi sfinţită.
Catedrala este construită din piatră, având parchet de stejar. Acoperişul este concav, din metal suflat cu aur, având o cupolă. Clopotniţa se află deasupra pronaosului.
Iconostasul din lemn de brad este suflat cu aur, lucrat de meşterul I. Kirilov, este compus din patru registre: Toţi Sfinţii Împăraţi, Icoana Maicii Domnului, Cina cea de Taină şi Iisus Hristos. Catedrala are, de asemenea, şi icoane frumoase, pictate de I. Mişcenco.
Pereţii bisericii, coloanele şi arcurile au fost decorate în 1906 de pictorul Pavel Piskariov, cu o bordură în stil bizantin. Un zid de piatră cu grilaj de metal înconjoară biserica.

Din anul 1922, preot şi profesor de religie era protoiereul Gavriil Zlatov, în vârstă de 46 de ani, licenţiat în teologie.
În perioada ocupaţiei sovietice, în 1962, biserica a fost închisă şi transformată în planetariu. Astfel, biserica a supravieţuit, iar în anii ’90 ai sec. XX a fost redeschisă pentru credincioşi. Catedrala a fost restaurată, în pridvorul ei fiind menţionaţi ctitorii sfântului locaş: Ştefan Vorona şi Mihail Popovici. La intrarea în catedrală, pe pereţii din exterior sunt pictaţi sfinţii prooroci Moisei şi Ilie.
Maria Brânzan
Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil (Vechea Catedrală)
A fost construită pe pământ domnesc până la 1739, când a fost ruinată în timpul unei bătălii din timpul războiului ruso-turc, care a avut loc în preajma Chişinăului.
Domnitorul Moldovei Grigore Ghica i-a permis serdarului Năstase Lupul să refacă din temelie biserica. Lucrările de reconstrucţie au început la 27 iulie 1741, conform actelor, iar la 10 octombrie 1741 biserica a fost redeschisă cu vechiul hram. La 1 decembrie 1755 în biserică slujeau doi preoţi şi un diacon. Biserica era scutită de biruri şi era dotată cu tot necesarul.
Biserica domnească, care a avut mai întâi hramul Sfântul Nicolae, a căzut şi ea pradă incendiului din iarna anului 1789, despre care aminteşte maiorul-secund Von Raan, că turcii retrăgându-se pârjoleau totul în calea lor. Intre anii 1802-1806 biserica a fost iarăşi reconstruită, pe acelaşi loc, de fraţii Măcărescu, maiorul loan şi serdarul Teodor, fiii protoiereului Constantin Măcărescu. Ei erau îndatoraţi să o restaureze, deoarece arendau moşia pe care era aşezată biserica. După reînnoire biserica a primit hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil
Ca şi la celelalte biserici vechi din oraş, forma edificiului este cea de corabie, cu tavanul concav, având o clopotniţă deasupra pronaosului. Acoperişul din tablă era înfrumuseţat cu un turn decorativ. Iconostasul era din lemn, erau zugrăvite mai multe icoane împărăteşti: Sfântul Nicolae, Maica Domnului, Domnul Hristos şi Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavriil. Avea şi icoane de argint, în mod deosebit se evidenţia icoana Maicii Domnului cu Pruncul în braţe, care avea o vechime de peste 200 de ani, provenită de la vechea biserică Sfântul Nicolae, după cum mărturiseşte preotul Paul Mihail la 1941.
O dată cu anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, în 1813 se înfiinţează o arhiepiscopie cu sediul la Chişinău. în 1813-1818, biserica SBnţii Arhangheli este ridicată la rang de Catedrală şi se bucură de această onoare până la 13 octombrie 1836, când este înfiinţată noua Catedrală cu hramul Naşterea Domnului din centrul oraşului. în vechea catedrală au fost oficiate slujbe religioase de către primul mitropolit al Basarabiei, Gavriil Bănulescu-Bodoni, de la 1812 până la 1821. Urmaşul său a oficiat aici servicii divine până la 1836. Catedrala devine iarăşi biserică parohială, dar numele de veche catedrală a rămas în amintirea creştinilor.
în imediata apropiere a bisericii se află un palat — prima reşedinţă a mitropolitului Gavriil Bănulescu Bodoni, monument arhitectonic unic, construit în veacul al XVIII-lea în stil moldovenesc, cu coloane şi un balcon. După planul vechiului palat mitropolitan a fost construit şi noul palat de pe strada Alexandru cel Bun. După 1860 reşedinţa a fost vândută la licitaţie, apoi transformată în depozit.
Biserica avea şi cărţi vechi româneşti, între care menţionăm: Ceaslov foarte vechi, fără început şi sfârşit; Liturghier, din 1700; Penticostar (1769) şi Octoih (1792) -tipărite la Bucureşti; o Psaltire (1802), tipărită la Iaşi; Mineul de obşte (1817), Penticostarion (1835) şi Ceaslov (1862) — tipărite la Chişinău. Multe cărţi vechi, veşminte şi vase au fost donate noii catedrale la sfinţire.
Conform Anuarului Eparhiei Chişinăului şi Hotinului din anul 1922, în biserică slujeau: preotul-paroh Boris Bineţchi, în vârstă de 45 ani, în serviciu de la 1901, în biserică de la 1915; preotul protoiereu Vladimir Loghin, de 42 ani, în serviciu de la 1901, pe loc de la 1921; cântăreţul Tică Isidor, în vârstă de 25 ani, absolvent al şcolii de cântăreţi, în serviciu de la 1922. In perioada interbelică în vechea catedrală a slujit preotul cărturar Paul Mihail până în anul 1941, când a fost nevoit să se evacueze peste Prut. în 1941 fosta reşedinţă a fost reparată şi în ea s-a instalat Muzeul istoric şi bisericesc, înfiinţat de Iosif Parhomovici încă la 1906.
în acel an a fost reparată si biserica, care a scăpat ca prin minune de bombardamentele sovietice, şi s-au găsit numeroase lucruri bisericeşti ascunse, printre care icoana Maicii Domnului, de la 1835, două aere vechi cu broderii moldoveneşti şi altele.
După război, când s-a început reconstrucţia Chişinăului şi erau trasate noi bulevarde, au fost demolate biserica, palatul şi toate construcţiile din apropiere.
Maria Bânzan

Sursa: Locaşuri sfinte din Basarabia. – Ch. : Alfa şi Omega, 2001. – 288 p.Din cuprins : Biserici din Chişinău. – P. 108-128.
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s