Parcurile Chişinăului

Tezaurul verde a capitalei
Chişinăul modern a fost conceput de către artizanii săi ca oraş-grădină – o aşezare umană, în care spaţiile verzi alternează cu edificiile, le completează şi le pun în valoare. într-un asemenea oraş omul ar fi trebuit să se simtă mai aproape de natură cu tot ce presupune această noţiune – umbră răcoroasă în arşiţa verii, aer ozonat, verdeaţă liniştitoare, triluri matinale de păsări. Spaţiile verzi le-au dăruit cu generozitate acest confort orăşenilor decenii la rând, devenind chiar cartea de vizită a Chişinăului.
Evenimentele din ultimii ani par să fi distrus acest echilibru benefic om – natură, intervenţiile brutala în spaţiile verzi devenind un fenomen frecvent întâlnit în mediul urban. Construcţiile, parcările, drumurile, gunoiştile trec dincolo de linia roşie a spaţiilor verzi fără ca vinovaţii să fie pedepsiţi disciplinar. Exemplul rău prinde repede la cei lipsiţi de bun simţ, iar goana după avantaje imediate îi determină pe unii orăşeni să uite de viitor. Ce le lăsăm urmaşilor – sticlă şi beton? Un aer irespirabil şi o multitudine de maladii care sunt sateliţii poluării excesive?
E timpul să ne oprim şi să înţelegem că nu e bine şi nici deştept să ne tăiem creanga de sub picioare. Oricare ar fi explicaţiile şi scuzele de moment, ele nu valorează nici a mia parte din binele, pe care l-au făcut şi îl fac oraşului şi orăşenilor spaţiile verzi.
Zona verde a municipiului Chişinău este constituită din 10 parcuri silvice, 6 parcuri. 4 grădini publice şi 31 de scuaruri. În total, ele ocupă circa 3500 hectare.
Cel mai vechi spaţiu verde nu numai din Chişinău, dar şi din întreaga Moldovă este Grădina Publică “Ştefan cel Mare”, considerată un monument al arhitecturii peisagistice care nu şi-a pierdut farmecul până în prezent. începutul grădinii a fost pus în 1818 pe o suprafaţă de 7 ha. La acea vreme ea era parte a unui complex urbanistic comun cu Mitropolia (actualmente pe locul ei se află Casa Guvernului), mai multe instituţii de învăţământ de elită şi, bineînţeles, Catedrala. Punctele de atracţie ale grădinii erau havuzurile. Cel central, unicul funcţional în prezent, este şi cel mai vechi, şi cel mai frumos din oraş, Autorităţile municipale şi cele centrale şi-au propus să readucă la viaţă toate havuzurile, iar la unele dintre ele deja se lucrează. Este foarte important ca în procesul reconstrucţiei havuzurilor să nu fie afectaţi arborii din preajmă. Sub aspect botanic, Grădina publică “Ştefan cel Mare” prezintă o varietate de peste 50 de specii arboricole, arbuşti, liane, unele dintre ele considerate rare. Şapte arbori sunt protejaţi de stat ca monumente ale naturii: 3 duzi albi de o vârstă cu parcul şi 4 cedri de California. La finele anilor 60 ai secolului XIX grădina publică a fost împrejmuită cu un grilaj din fontă proiectat de arhitectul Alexandru Bemardazzi. Elemente intrinsece ale grădinii publice sunt monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt – opera sculptorului Alexandru Plămădeală – înălţat în 1927 şi devenit peste ani simbol al deşteptării naţionale. în centrul parcului se află bustul lui A.S. Puşkin. Iar intrarea centrală în grădina publică este cunoscută ca Aleea Clasicilor. începutul ei datează din 1957, când de ambele părţi ale aleii au fost instalate busturile scriitorilor clasici, lucrate de sculptorul Lazăr Dubi-novschi. în anii 90 ai secolului trecut aleea a fost completată cu noi busturi care vin să ilustreze continuitatea procesului creator şi orientarea spre valorile culturale autentice. Ultimul bust pe Aleea Clasicilor a fost instalat în 2003. Tot de atunci durează încercările Uniunii Scriitorilor din Moldova de a aduce pe alee bustul prozatorului Liviu Re-breanu, încercări eşuate din cauza opunerii Ministerului Culturii şi Turismului.
În centrul oraşului se află şi Parcul Catedralei. A fost fondat în 1836 pe o suprafaţă de 9 ha. 8 alei rectilinii duc de la tot atâtea intrări în parc spre Catedrala “Naşterea Domnului”, Clopotniţa şi Aghesmăta-rul, care formează un ansamblu expresiv, în acest an parcul, la fel ca şi Catedrala, împlineşte 170 de ani. De-a lungul timpului a cunoscut adevărate catastrofe, cum ar fi aruncarea în aer, în anii 60 ai secolului trecut, a Clopotniţei, reconstruită din temelie peste 30 şi ceva de ani. Recent, Consiliul Municipal Chişinău a susţinut iniţiativa unei organizaţii obşteşti de a instala în Parcul Catedralei lespezi de piatră pe care să fie incrustate cele 10 porunci biblice, ca simbol al trecutului, prezentului şi viitorului neamului sub semnul valorilor creştine. Din ansamblul Parcului Catedralei fac parte şi Porţile Sfinte (în perioada sovietică -Arcul de Triumf), construite în 1840.
Parcul “Valea Morilor” a fost fondat la începutul anilor 50 ai secolului trecut într-un spaţiu pitoresc, cu relief inedit, din care face parte şi râuleţul Durleşti. în centru se află un lac artificial care ocupă 36 din cele 120 hectare ale parcului, în prezent în curs de reconstrucţie (vezi materialul din pag. 4). Cea mai lungă alee are 2,5 km, înconjurând lacul. Arborii, inclusiv rari, formează compoziţii impresionante. La intrarea centrală, reprezentată de o scară etajată, atrag atenţia 6 pini negri, protejaţi de stat ca monumente ale_ naturii. Vârsta lor depăşeşte 100 de ani. în inima parcului este amplasat Teatrul de Vară cu 7500 de locuri. Aferent parcului este masivul “Moldexpo”. Aici pot fi admirate o originală grădină artificială şi o bogată colecţie de trandafiri.
Parcul “Alunelul”, fondată la începutul anilor 60 ai secolului trecut, este amplasată în zona de vest a oraşului pe o suprafaţă de 7 ha. Se compune din arbori foioşi şi coniferi. Estrada de vară atrage numeroşi orăşeni.
Începutul Parcului “Valea Trandafirilor” a fost pus în 1968, într-o zonă pitorească din sud-estul capitalei. După suprafaţa sa -148 ha – eiie unul dintre cele mai mari spaţii verzi din oraş. Partea centrală a parcului este remarcabilă prin cascada de lacuri, care se întinde pe o suprafaţă de 9 ha. în parc este construită o estradă pentru 1000 de locuri, un complex de atracţiuni cu o roată panoramică, localuri de alimentaţie publică. în ultimii ani omul a intervenit în armonia Văii Trandafirilor; .acaparând mari spaţii pentru construcţii. în plus, parcul a fost transformat într-o gunoişte, zeci de orăşeni depozitând aici deşeuri provenite din construcţii. Forţele voluntarilor ecologişti sunt prea mici pentru a asigura protecţia parcului, iar autorităţile întârzie să ia măsuri eficiente în acest sens.
Cel mai nou parc fondat în anii 70 ai secolului trecut este “Râşcani” care separă două sectoare – Râşcani şi Ciocana. Parcul s-a dezvoltat în baza unor spaţii verzi naturale, având suprafaţa de 87 ha. în centru se află un lac pitoresc cu suprafaţa de 12 hectare care dispune de o plajă amenajată.
Punctul de atracţie al Parcului “La izvor” (163 ha), situat în partea de nord-vest a oraşului, îl constituie cascada de lacuri care comunică prin braţe. O alee rectilinie duce către un pod, de pe care se deschide panorama Insulei Poveştilor, destinată odihnei şi distracţiei copiilor.
Grădina Botanică a AŞM a fost fondată în 1950, având ca sarcină cercetarea, aclimatizarea şi răspândirea diverselor specii valoroase de plante. Iniţial, ea era amplasată în vestul oraşului şi avea o suprafaţă de 83 ha. în prezent, acest teritoriu aparţine Grădinii Dendrologice, iar Grădina Botanică a AŞM este amplasată în zona Porţilor Oraşului.
Amenajarea ei a început în 1972. Pe 104 ha se află serele, palmariul, laboratoarele, colecţiile şi expoziţiile pe teren des-chis şi protejat. La Grădina Botanică se păstrează un bogat fond genetic (circa 3 mii de plante floricole, 2860 de plante tropicale şi subtropicale etc.). Expoziţia de bază a Grădinii Botanice se numeşte “Vegetaţia Moldovei”. Ea ocupă 14 ha şi conţine toate tipurile de plante care cresc în ţară. Prezintă interes miniexpoziţiile tematice. De exemplu, rozariul cu suprafaţa de 3 ha dispune de 650 specii de trandafiri. în 1998 Grădina Botanică a fost declarată teritoriu protejat-de stat.
În centrul capitalei, pe teritoriul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală se află cea mai mică (0,75 ha) şi cea mai veche grădină botanică din Moldova. Ea a fost fondată la începutul secolului XX în scopuri ştiinţifico-didactice. în timpul celui de-al doilea război mondial grădina a avut de suferit, dar în 1945 au pornit lucrările de restabilire. S-a reuşit salvarea doar parţială a grădinii cu un total de circa 400 exemplare de arbori şi arbuşti. în 1985 începe cea mai recentă restaurare: s-au reconstituit cele două elemente componente ale grădinii – “Flora ornamentală” (0,25 ha), amplasat în faţa clădirii Muzeului, şi “Flora şi vegetaţia spontană” (0, 5 ha) care este o continuare a expoziţiei din interiorul Muzeului. Cea mai mare parte a grădinii este reprezentată de zona silvică. Cărările ne poartă printre arborii robuşti de stejar, frasin, ulm, tei etc. Pe trunchiuri se caţără spre lumină iedera. Cele trei bazine de apă sunt populate cu plante caracteristice (nuferi, trestii, papură). în acest mic spaţiu natural vegetează 35 specii de plante, introduse în Cartea Roşie, cum ar fi nufărul galben dispărut din flora Moldovei în ultimii 20 de ani.
Grădina Botanică a Muzeului este declarată arie protejată, monument de arhitectură peisagistică.
În 2001 a început plantarea unui nou parc, cel din str. N. Milescu Spătarul, iar în 2003 – a parcului silvic Ceucari.
Arborii sunt ca vinul: cu cât mai bătrâni, cu atât mai valoroşi. In Chişinău 81 de copaci seculari sunt protejat de stat. Cel mai bătrân copac este considerat stejarul gigantic de la Schinoasa – circa 400 de ani. Specialiştii susţin că in urma unei eventuale inventarieri a spaţiilor verzi (operaţiune care se impune cu insistenţă) ar putea fi descoperite şi alte exemplare de copaci seculari care necesită a fi protejaţi. Cu regret, bani pentru inventariere nu se găsesc, iar copacii mor, răpuşi de cele mai dese ori de mâna omului. Aşa se face că Republica Moldova rămâne ţara cu cele mai mici arii protejate de stat – doar 2% din teritoriul său (pentru comparaţie: Ucraina – 3%, Franţa – 4%, Germania – 13%). Pentru că statul are, se pare, alte priorităţi, iniţiativa de inventariere a arborilor seculari şi-o asumă societatea civilă – organizaţia de mediu “Lumea Verde’] susţinută de Fondul Ecologic Naţional. în cadrul acestei ample campanii cu siguranţă vor fi identificaţi noi arbori bătrâni, sau rari, care au nevoie de protecţie.

Nadina Gheorghiţă
Сapitala. – 2006. – 27 sept.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s