Cultura oraşului. Biblioteci

Biblioteca Naţională a Republicii Moldova


Biblioteca Naţională a R.M. se consideră succesoare a primei biblioteci publice din Chişinău. Prima bibliotecă publică din Basarabia (Chişinău) se înfiinţa în 1832, conform unei circulare a Ministerului de Interne al Imperiului Rus. Organizatorul şi tutorele bibliotecii, doctor în drept Petru Manega, venit de la Bucureşti, a fost omul care, timp de aproape un deceniu, a căutat în oraş case potrivite pentru localul bibliotecii şi banii necesari pentru arendarea sau cumpărarea lor. Primul bibliotecar a fost Gavriil Bilevici, un român cu studii făcute la Cernăuţi, profesor la Gimnaziul nr. 1 de băieţi din Chişinău, unde a fost găzduită un timp biblioteca. La baza fondului iniţial de carte a stat biblioteca particulară a colonelului Liprandi (428 de volume, majoritatea în limba franceză), împărţită în trei compartimente: · Vechii clasici · Istorie şi geografie · Artă militară A.I. Sorokunskii, Guvernatorul civil al Basarabiei a cerut şi ajutorul Ţării Romвneşti pentru formarea fondului iniţial de carte, dar numai 36 din volumele trimise de la Bucureşti au ajuns în biblioteca din Chişinău. Comitetul de cenzură a cărţii străine, care se afla atunci la Odesa, conform Statutului de cenzură aplicat din 1931, a strangulat, prin vama Sculeni, circulaţia cărţii în această regiune după 1812, dînd prioritate Moscovei şi Peterburgului în completarea fondului de carte a primei biblioteci publice basarabene. În 1831, pentru suma de 600 de ruble anual, negustorul Bogaciov pune la dispoziţia Bibliotecii Publice din Chişinău una din casele sale. La 15 octombrie 1832, negustorul I. Kriukov cumpără casa lui Bogaciov şi propune bibliotecii să prelungească pînă la 15 octombrie 1853 contractul, în aceleaşi condiţii. După ce Petru Manega a obţinut, la 18 noiembrie 1832, banii necesari pentru reînnoirea arendei casei lui Kriukov, biblioteca a rămas acolo pînă în 1834, în trei camere mici, tixite cu dulapuri. Nu se cunoaşte acum locul in care se afla, Bogaciov avînd mai multe case în oraş.În 1835 Petru Manega închiriază o clădire nouă, construită de acelaşi negustor Bogaciov vis-a-vis de bulevardul orăşenesc, dar fără să aibă intrare din stradă. Următorii bibliotecari – Kozlov, Saburov, Tanskii – motivînd că doamnele nu au curajul să intre în bibliotecă printr-o curte populată de oameni necunoscuţi, încearcă, fără să reuşească, o îmbunătăţire a condiţiilor de funcţionare a instituţiei. Presa vremii consemna în acei ani că sediul bibliotecii era în fosta clădire a Administraţiei Guberniale. Abia după 1857, noul bibliotecat Venedict Beller, profesor de germană şi matematică la Gimnaziul nr.1, a reuşit să-l convingă pe guvernatorul Fonton de Veraion că biblioteca nu mai poate rămîne în casa lui Bogaciov. în 1860, numit în presa vremii “anul bibliotecii lui Beller”, se găseşte o clădire pe măsura inportanţei instituţiei. Nu se păstrează o imagine a acelei clădiri. Din 1876, conform rezoluţiei Dumei orăşeneşti, sediul bibliotecii se mută în cladirea acesteia. În perioada interbelică biblioteca rămîne în continuare în clădirea Primăriei, fiind cea mai importantă după numărul de volume şi lucrători. Prin Decizia Consiliului Comisarilor Norodnici din 29.09.1944 se înfiinţează Biblioteca Centrală a RSSM, prin comasarea bibliotecii Primăriei cu Biblioteca Centrală din Tiraspol care şi aduce şi numele, “N. K. Krupskaia”, pe care biblioteca din Tiraspol îl purta din 1939. Era o simplă casă, ale cărei cele mai bune camere au fost ocupate mai mulţi ani de tot felul de locatari, unii dintre ei bibliotecari, sau femei de serviciu în bibliotecă. În vara lui 1961 pe timpul directoratului lui I.Teleuţă, biblioteca s-a mutat într-o clădire nouă pe str. Kievului 78a, actualul bloc principal al Bibliotecii Naţionale de pe str.31 August 78 a. În 1986 Biblioteca Naţională a mai obţinut şi o parte din fosta clădire a seminarului teologic, actualul bloc II al instituţiei. Directorii Instituţiei · Gavriil Bilevici (1832-1835) · Nicolai Kozlov (1835-1846) · Mihail Saburov (1846-1847) · Ivan Tanskii (1848-1855) · Platon Globaciov (IX-XII, 1852) · Botean (1855-1856) · Petru Şuşchevici (1856-1857) · Venedict Beler (1857-1871) · Kurkovskaia (1871-1877) · Daria Harjevskaia (1884-1924) · M. Arionescu (1931-1934) · E. Niţescu (1934-) · Adel Cernoviţkaia (1944-1946)
· Iguatie Teleuţă (1946-1948) · Alexandr Suhomlinov (1948-1955) · Ion Borş (1956-1959) · Alexandru Chirtoaca (1959-1963) · Gheorghe Cincilei (1963-1964) · Petru Ganenco (1965-1983) · Grigore Sudacevschi (1984-1987) · Tatiana Levandovskaia (1987-1992) · Alexei Rău (din 1992)
http://www.bnrm.md/
Localitate: Chisinau, strada nr. 31 August 198978-A
Telefon: (+ 373 22) 24 04 18 Fax (+ 373 22) 22 14 75
E-mail
biblioteca@bnrm.md
Web
http://www.bnrm.md/
Sursa:
http://www.bnrm.md/biblioteca/1.1.php

Biblioteca Naţională (director Alexei Rău). Se află pe strada 31 August 1989 nr. 78 A, fiind cea mai importantă instituţie bibliotecară din perimetrul sectorului Buiucani. A fost înfiinţată în 1832, numindu-se atunci Biblioteca Publică Gubernială a Basarabiei.
În 1877, când această bibliotecă, din motive financiare, dar şi politice, era dată sub auspiciile oraşului Chişinău, guvernatorul de atunci al Basarabiei spunea: „Luaţi seama însă că această instituţie vi se transmite vouă doar sub tutelă întreţinătoare, restul însă trebuie să fie la ea, precum a fost, adică: să rămână o Bibliotecă a Guberniei Basarabiei, dar şi a oraşului Chişinău, căci din el sunt cititorii cei mai statornici…”
În 1918-1944 biblioteca trece printr-o perioadă de schimbări radicale, politica de completare şi programul cultural al acesteia fiind circumscrise identităţii noastre naţionale. C. Stere, A. Mateevici ş. a. au consemnat-o, fragmentar, în publicistica lor.
în 1944, o dată cu a doua răpire a Basarabiei, are loc o comasare a Bibliotecii Publice chişinăuiene cu Biblioteca Centrală a R.A.S.S.M. din Tiraspol. Noua instituţie se numea Biblioteca Republicană de Stat a R.S.S.M. Peste două decenii (în 1961), biblioteca respectivă a fost amplasată într-un sediu cu destinaţie specială, prevăzut doar pentru 1 milion de unităţi bibliografice. întrucât fondurile Bibliotecii Naţionale treptat s-au mărit, ajungând la circa 3 milioane volume, bibliotecii i s-a oferit şi clădirea alăturată (nr. 78 A), clădire în care la începutul veacului trecut s-a aflat filiala Facultăţii Teologice din Iaşi.
În anii renaşterii naţionale de la începutul anilor 90 ai sec. XX, a fost iniţiată reforma Bibliotecii Naţionale şi a Sistemului Naţional de Biblioteci, fiind pus în aplicare un proiect elaborat de către directorul acesteia, Alexe Rău, şi sprijinit de către ministrul culturii de atunci, Ion Ungureanu. Această reformă a permis deideologizarea fondurilor şi a activităţii bibliotecare, scoaterea de la index a cărţilor şi a revistelor româneşti din fondurile secrete ale bibliotecii, intrarea în colecţii a depozitului legal din România etc. Au fost iniţiate o serie de manifestări culturale cu participarea unor personalităţi marcante ale vieţii literare şi bibliologice româneşti de pe ambele maluri ale Prutului: Salonul Naţional de Carte, simpozioanele, Anul bibliologic” şi „Valori bibliofile”, Cenaclul Literar „Mioriţa”, numeroase expoziţii şi lansări de carte etc.
Biblioteca Naţională desfăşoară o prodigioasă activitate editorială. Astfel, sub auspiciile ei apar următoarele publicaţii: revista Magazin bibliologic, Calendar naţional, buletinele Bibliografia naţională, Biblioteconomia Moldovei: cadru de reglementare, Cultura în Moldova, Legi. Acte normative. Comunicate oficiale emise de către organele puterii de stat şi administraţiei publice a Republicii Mol­dova, catalogul Cronica vieţii politico-administrative, social-economice şi cultu­rale a Republicii Moldova, Catalogul colectiv al periodicelor străine intrate în bibliotecile din Republica Moldova etc.
Un eveniment important s-a produs la 5 octombrie 1997, când în ziua hramului municipiului Chişinău, în faţa bibliotecii, a fost dezvelită statuia lui Vasile Alecsandri, clasic al literaturii române.
în anul 2000 Consiliul O.N.U. pentru publicaţii a acordat Bibliotecii statutul de „Bibliotecă-depozit al materialelor Organizaţiei Naţiunilor Unite în Republica Moldova”, în luna august 2002, Uniunea Europeană a conferit Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova şi directorului ei general, Alexei Rău, decoraţia internaţională „Clasă europeană a calităţii”. (Luceafărul, 23 august, 2002. p. 16.)
Actualmente, biblioteca respectivă este păstrătoarea unui extrem de valoros fond de documentare aparţinând patrimoniului cultural naţional. Volumul fondului Bibliotecii Naţionale constituie 3 mii. 20 mii unităţi materiale. Colecţiile bibliotecii cuprind diferite suporturi de informaţii: tradiţionale (monografii, seriale) şi netradiţionale (discuri, benzi magnetice, casete, microfilme, diapozitive, documente electronice etc). Conform categoriilor de publicaţii, către 31 decembrie 2001 exista următoarea situaţie:
Cărţi 1892 000 voi.
Publicaţii seriale 459 000 voi. / 30 000 titl.
Manuscrise 150 voi.
Microformate 4 700 voi.
Documente cartografice 630 voi.
Documente de muzică tipărită 62 000 voi.
Documente audiovizuale 25 000 voi.
Documente grafice 136 000 voi.
Alte documente 140 000 voi.

Sursa: Nemerenco, Valeriu. Buiucani : File din istoria satului şi a sectorului Buiucani, municipiul Chişinău. – Ch. , 2002. – P. 145-146.

Национальная библиотека

 


Читальный зал библиотеки им. Крупской
На снимке, вы видите один из читальных залов библиотеки имени Крупской (с 1991 года – Национальная библиотека).
Наша библиотека была основана 22 августа 1832 года как публичная губернская библиотека. Первоначально находилась во дворе Городской управы (сейчас – мэрия Кишинева). Кстати, в Национальной библиотеке – самая крупная в республике коллекция румынских книг на кириллице. Ею румыны пользовались с 1508-го по 1862 годы.


Biblioteca Naţională pentru copii “Ion Creangă”

Prezentare Generală. Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă” este principala bibliotecă pentru copii din Republica Moldova, care conservă şi valorifică repertoriul naţional de publicaţii pentru copii şi adolescenţi, exercită funcţia de centru naţional de informare şi documentare în domeniul literaturii pentru copii, contribuie la educarea şi formarea tinerei generaţii prin oferirea accesului la patrimoniul cultural naţional şi universal, la surse şi tehnologii informaţionale moderne, la servicii, programe şi activităţi informativ-culturale, asigură coordonarea şi cooperarea activităţii bibliotecilor ce servesc copii la nivel naţional şi internaţional. Biblioteca este destinată copiilor de la vârsta preşcolară pâna la 16 ani, părinţilor acestora, cadrelor didactice, specialiştilor în domeniul cărţii pentru copii, educaţiei şi dezvoltării copiilor. Condiţiile de acces a beneficiarilor în Bibliotecă, la fondul de documente şi la serviciile Bibliotecii sunt expuse în Regulamentul serviciilor pentru public. Biblioteca deţine o colecţie enciclopedică de 258237 documente pe diferite suporturi. 47% din colecţie sunt documente în limba de stat. Anual serveşte peste 12000 utilizatori. Numărul de vizite constituie 125000, împrumutul 403000 documente. Promovarea lecturii se efectueaza prin intermediul diferitor programe (Zilelor Creangă, Zilelor Francofoniei, Săptămânii lecturii şi a cărtii pentru copii, Săptămânii cunoştinţelor, Zilei Republicii, Sărbătorii “Limba noastră”, Zilelor Bibliotecii, Concursului literar “La izvoarele înţelepciunii”, cenaclurilor şi cluburilor “Decelus”, “La Creangă”, “Conştiinţa natională”, “Arta de a deveni om”, “Dialogul generaţiilor”, “Tinerii traducători”, “Generaţia NEXT”, Salonul Muzical). Funcţionarea eficientă a Bibliotecii este asigurată de o echipa inteligentă, profesionistă şi performantă, care respectă standardele înalte ale eticii bibliotecare, acţionează rapid la actualizarea tehnologiilor moderne, la îmbunătăţirea serviciilor către utilizatori. Istoria bibliotecii Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă” a fost inaugurată la Chişinau, în octombrie 1944, ca biblioteca oraşenească pentru copii. La fondare avea o colecţie de circa 10000 publicaţii. În 27 octombrie 1945, conform Hotărârii Sovietului Popular al Comisarilor din RSS Moldovenească, instituţiei i s-a atribuit statutul de Biblioteca Republicană pentru Copii. Conform Hotărârii nr. 684 a Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti, în 1949 i s-a conferit numele scriitorului rus A. S. Puşkin. Prin ordinul Ministerului Culturii al RSS Moldoveneşti Nr. 220 din 29 aprilie 1974 a fost transformatş în Biblioteca de Stat pentru Copii a RSS Moldoveneşti “A. S. Puşkin”. În 27 februarie 1990 Colegiul Ministerului Culturii al RSS Moldoveneşti a adoptat Hotărârea de atribuire Bibliotecii a numelui scriitorului Ion Creangă. La 3 decembrie 1997 prin ordinul Nr. 256 a Ministerului Culturii al Republicii Moldova titulatura Bibliotecii de Stat pentru Copii “Ion Creangă” a fost modificată în Biblioteca Naţionala pentru Copii “Ion Creangă”. În anii 1944-1960 Biblioteca a fost amplasată într-o casa pe str. Lenin, astăzi bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt. În anul 1960 casa respectivă a fost demolată pentru a se construi în locul ei cladirea Comitetului Central al P.C. din RSS Moldovenească, în prezent sediul Parlamentului Republicii Moldova. Biblioteca a fost mutata în clădirea actuală de pe str. Şciusev 65, în care din 1944 până în 1960 s-a aflat Biblioteca Republicană “N. K. Krupskaia”, astăzi Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Clădirea, unde, din anul 1960, îşi desfăşoară activitatea Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă”, a fost construită în 1918 şi are o suprafaţa totala de 784,9 m2 . Se presupune că autorul proiectului este arhitectul regional al Chişinaului Leopolid Seidevandt. Cladirea este monument arhitectural de importanţă locală.
http://www.bncreanga.md/
Sursa:
http://www.bncreanga.md/desprenoi.html

Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” (director Claudia Balaban). îste situată pe strada Şciusev nr. 65. Este un centru biblioteconomic naţional în domeniul organizării lecturii publice a copiilor şi adolescenţilor. Are misiunea de a colecta şi valorifica repertoriul naţional de publicaţii pentru copii şi adolescenţi, de a promova tehnologii avansate şi noi strategii de informare a copiilor.
A fost înfiinţată în octombrie 1944 ca bibliotecă orăşenească pentru copii, cu un fond de carte de circa 10 000 volume. În 1946 este transformată în bibliotecă republicană, iar în 1949 i se conferă numele poetului A. Puşkin.
Biblioteca a trecut prin schimbări semnificative în ultimul deceniu al secolului trecut: în 1990 patron spiritual al bibliotecii devine clasicul literaturii române Ion Creangă, ir în 1997 instituţia primeşte statutul de Bibliotecă Naţională pentru Copii.
Către 1 ianuarie 2001 fondurile bibliotecii erau constituite din 263 460 unităţi (cărţi, publicaţii seriale, discuri, casete audio şi video, publicaţii electroice etc.)
Biblioteca mai deţine o colecţie specială de publicaţii intitulata „Crengiana” şi o colecţie de cărţi cu autografe.
Beneficiari ai bibliotecii sunt copiii de la vârsta preşcolară până la 16 ani, cadrele didactice, specialişti în domeniul literaturii pentru copii şi alte categorii. Instituţia are în medie pe an peste 11 000 cititori înscrişi, cărora li se împrumută anual circa 369 000 publicaţii.
Aici se prestează servicii din cele mai diverse domenii: accesul la Internet, programe de instruire şi jocuri electronice; se organizează expoziţii de carte, activităţi culturale. La dispoziţia cititorilor sunt: sala de lectură şi sala de împrumut la domiciliu destinate preşcolarilor şi copiilor de 7-9 ani; sala de lectură şi sala de împrumut la domiciliu destinate copiilor de 10-16 ani; serviciul de carte străină; serviciul Mediatecă cu sala Multimedia, 2 filiale (străzile Petru Movilă nr. 27 şi 31 August 1989 nr. 121).
În fiecare an Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” organizează di­verse activităţi de popularizare a cărţii, printre care Salonul Internaţional de Carte pentru Copii, Săptămâna lecturii şi a cărţii pentru copii, Zilele Creangă, Săptămâna limbii române, Săptămâna cunoştinţelor, concursuri literare de creaţie a copiilor. Găzduieşte cenaclurile „La Creangă”, „Conştiinţa naţională”, „Ave natura”, „Arta de a deveni om”, „Clubul tinerilor traducători”. Publică creaţia literară a copiilor în almanahul La Creangă.
În calitate de centru metodologic şi bibliografic, editează buletinul metodico-bibliografic Cartea. Biblioteca. Cititorul, anuarul Aniversări culturale, buletinele informative Bibliografia literaturii pentru copii, în ajutor programei de studiu, bibliografia retrospectivă a literaturii pentru copii, bibliografii ale scriitorilor pentru copii etc. Acordă asistenţă de specialitate bibliotecilor publice pentru copii şi celor şcolare, organizează simpozioane şi întruniri de specialitate. Realizează cercetări în domeniul lecturii publice a copiilor, al istoriei cărţii pentru copii, în sociologia cărţii şi a lecturii copiilor.

Sursa: Nemerenco, Valeriu. Buiucani : File din istoria satului şi a sectorului Buiucani, municipiul Chişinău. – Ch. , 2002. – P. 145-146.

Biblioteca Ştiinţifică Centrală ”Andrei Lupan” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (www.amlib.asm.md) este una dintre cele mai mari biblioteci ştiinţifice din republică. Fondarea ei datează cu anul 1928, când pe lângă Comitetul Ştiinţific Moldovenesc a fost înfiinţată o bibliotecă, o parte din cărţile căreia se mai păstrează în colecţiile Bibliotecii academice. În anul 1939 funcţiona ca Bibliotecă a Institutului de Istorie, Limbă, Literatură şi Economie. Paralel cu această bibliotecă, în 1947, pe lângă Baza Moldovenească a Academiei de Ştiinţe a URSS a fost înfiinţată o a doua bibliotecă de literatură în domeniul ştiinţelor naturale şi exacte. La 25 septembrie 1963 prin hotărârea Prezidiului Academiei s-a produs comasarea celor două biblioteci în una singură cu denumirea ei actuală – Biblioteca Ştiinţifică Centrală. Din anul 2007 biblioteca academică poartă numele scriitorului-academician Andrei Lupan. Biblioteca academică este o bibliotecă ştiinţifică cu profil universal, având misiunea de a crea condiţii optime unei consultări a colecţiilor pe ramuri de specialitate în scopul asigurării unui sistem unic de asistenţă informaţională a cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicative. Fondul general al BŞC numără 1420439 documente, inclusiv în fondul activ –1381672 volume: 690809 cărţi; 632832 seriale; 7976 broşuri; 50055 publicaţii speciale, dintre care – 2160 teze de doctorat. Colecţii speciale: carte rară şi veche; “Moldovica”; teze de doctorat; fonduri personale ş.a. Dintre valorile bibliofile, aflate în colecţiile Bibliotecii, un interes deosebit prezintă: Doglioni, N. L’Ungeria Spiegata (Venice, 1595); Carte românească de învăţătură (Iaşi, 1643); Îndreptarea legii (Târgovişte, 1652); Cantemir, Dimitrie. Kniga sistima ili sostoianie muhammedanskia religii (Spb., 1722); Kantemir, Demetrie. Geschichte des Osmanischen Reichs nach seinem Anwachse und Abhenmen (Hamburg, 1745); De obşte gheografie în traducerea lui Amfilohie Hotiniul (Iaşi, 1795); Kogălniceanu, Mihail. Letopiseţele Ţării Moldovei. Tom. 1-3. (Iaşi, 1846-1852); Cantemir, Antioh. Satire şi alte poetice compuneri (Iaşi, 1858); Liturghier (Chişinău,1815); Molebnic (Chişinău,1815); Ustav obrazovaniâ Bessarabscoy oblasti = Aşăzământul obrazovaniei oblastei Bassarabiei (Chişinău,1818). Cataloage tradiţionale pe fişe: alfabetic şi sistematic, speciale; fişiere tematice, analitice ş.a. Catalogul electronic inserează cca 267446 înregistrări bibliografice. Funcţionează 10 săli de lectură specializate cu cca 230 de locuri pentru cititori. Servicii: împrumut de publicaţii în săli de lectură şi la domiciliu; referinţe bibliografice orale şi scrise; cercetări bibliografice tematice; acces la Internet, la baze de date ale publicaţiilor electronice. Biblioteca efectuează împrumut interbibliotecar, întreţine schimb internaţional de publicaţii cu un număr de 179 de organizaţii din 48 de ţări ale lumii; elaborează bibliografii, buletine bibliografice, întreprinde investigaţii ştiinţifice în domeniul bibliologiei (istoriei cărţii, bibliografiei, biblioteconomiei, sociologiei cărţii şi a lecturii), participă la elaborarea cataloagelor cumulative, exercită funcţia de centru metodologic al activităţii bibliotecilor din reţeaua sa. BŞC îşi are sediul central în oraşul Chişinău, str. Academiei 5 a, având şi o reţea de biblioteci- filiale, amplasate în localurile instituţiilor Academiei de Ştiinţe.

Sursa: http://amlib.asm.md/
Biblioteca Municipală “B.P. Hasdeu”


Actuala Bibliotecă Municipală a fost inaugurată la 19 octombrie 1877, iniţial ca bibliotecă orăşenească, apoi ca bibliotecă centrală orăşenească. În perioada 1975-1991 avea funcţia de bibliotecă centrală în sistemul centralizat al bibliotecilor publice din Chişinău şi statutul de bibliotecă municipală. În anii 1950-1988 a purtat numele ideologului bolşevic A.A. Jdanov, din 1988 – numele ilustrului om de cultură şi ştiinţă, scriitorul B.P. Hasdeu. Biblioteca Municipală are misiunea de a oferi, tuturor fără restricţii, acces liber la informaţie, idei, lecturi, încurajează şi susţine libertatea de a cunoaşte, libertatea de expresie, spaţii pentru dezbateri, pentru expunerea punctelor de vedere, creaţiei proprii indiferent de orientarea religioasă, convingerile politice, sexuală, statut social şi intelectual. Strategia şi obiectivele BM, proiectele şi programele elaborate sunt adaptate la satisfacerea necesităţilor comunităţii chişinăuiene, iar reţeaua formată din 31 filiale are o arie de cuprindere pe întreg municipiul, creând un ansamblu coerent şi funcţional care formează o instituţie patrimonială de documentare şi cercetare. O contribuţie deosebită la valorificarea tezaurului de publicaţii revine bibliotecilor specializate (Biblioteca Publică de Drept, Biblioteca de Arte) şi Centrului Academic Internaţional Eminescu, Centrului Naţional de Hasdeulogie, Centrului de carte germană. BM sprijină identitatea şi diversitatea culturală, prin realizarea cu succes a proiectului “Servicii de lectură pentru minorităţile naţionale” din capitală, organizând filiale: de carte şi cultură evreiască „I. Mangher”, rusă „M. Lomonosov”, ucraineană „L. Ukrainka”, bulgară „H. Botev”, găgăuză „M. Ciachir” şi mai recent – poloneza A. Mickiewicz”, cu colecţii în limbile respective. O preocupare aparte a Bibliotecii Municipale constă în acordarea de servicii pentru persoanele dezavantajate care, prin cele mai diverse forme şi facilităţi, sunt integrate în activităţile sale. Profilul Bibliotecii Municipale este universal: de la ediţii de referinţă la monografii, de la beletristică la literatură ştiinţifică, de la cartea de artă la volume pentru copii. Fondul tradiţional şi cel electronic formează un adevărat tezaur naţional şi universal care cuprinde peste 1 mln de volume puse la dispoziţie fără restricţii spre consultare tuturor solicitanţilor. Miza pe modalităţile de utilizare – directe (consultarea în săli de lectură sau împrumutul la domiciliu), la distanţă (pagina WEB, bazele de date, telefonul, poşta electronică) şi gratuitatea reuşeşte să atragă anual peste 3 mln vizite. Impactul acestor performanţe are în vedere informarea, documentarea, formarea şi educarea celor peste 148 mii de utilizatori cu o mare diversitate de preocupări, categoriile prioritare fiind elevii, studenţii, intelectualii, funcţionarii, cărora li se oferă un sistem complex de servicii pentru instruire şi destindere. Servicii oferite: consultarea documentelor în săli de lectură, împrumut de documente la domiciliu, servirea la domiciliu a persoanelor dezavantajate, servicii la distanţă (prin telefon, prin e-mail, Intreabă bibliotecarul), servicii comunitare, servicii extramuros (la grădiniţe, şcoli speciale, aziluri, centre de zi, penitenciare), împrumut interbibliotecar (intern şi extern), rezervări de titluri solicitate pentru un anumit timp, prelungirea termenului de împrumut, inclusiv prin telefon, e-mail, consultarea publicaţiilor electronice offline, pe CD-ROM sau DVD, audierea şi vizionarea individuală şi colectivă a casetelor audio/video din colecţiile bibliotecii, acces gratuit la internet, acces la cataloagele tradiţionale şi electronice, consultarea bazelor de date abonate de bibliotecă (MoldLex, Practica judiciară, EBSCO), reviste şi prezentări bibliografice, zile de informare, liste bibliografice, asistenţă în identificarea publicaţiilor în cataloage şi baze de date, vizite colective (excursii) în bibliotecă, manifestări culturale permanente sau prilejuite de marcarea unor evenimente, saloane şi expoziţii de carte.

Adresa : bld. Ştefan cel Mare, 148 Tel. 22-33-60 e-mail muniicpala@hasdeu.md www.hasdeu.md

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” (director Lidia Kulikovski). A fost deschisă la 19 octombrie 1877 cu denumirea iniţială Biblioteca Publică Orăşenească Chişinău. Şi-a început activitatea cu 8 073 publicaţii, inclusiv cele periodice, preluate din fondul fostei Biblioteci Guberniale, închise în 1876.
Din 1918, biblioteca şi-a continuat activitatea ca structură a Primăriei, fiind numită Bibliotecă Comunală, iar mai târziu, Bibliotecă Municipală. Poseda aproximativ 100 000 de volume.
În anii 1940-1941 a fost subordonată Comitetului Executiv Chişinău, numindu-se Bibliotecă Orăşenească. A funcţionat în clădirea actuală a Primăriei (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt), până în 1941.
Noua bibliotecă a oraşului Chişinău, cu denumirea Biblioteca Orăşenească nr. 1, a fost reînfiinţată în noiembrie 1944. în 1950 i s-a conferit numele „A. Jdanov”. Din acelaşi an se află în localul actual de pe bd. Ştefan cel Mare nr. 148. Din anul 1988 biblioteca poartă numele ilustrului om de cultură Bogdan-Petriceicu Hasdeu.
în prezent, biblioteca include în structura sa 36 filiale amplasate în toate sectoarele oraşului Chişinău. Din numărul total de filiale, 10 sunt pentru copii, 5 pentru minorităţile naţionale şi două specializate (Biblioteca de Arte şi Biblioteca Publică de Drept). Fondul total de publicaţii al bibliotecii este constituit din 1 105 000 volume. Aici sunt înregistraţi peste 359 mii utilizatori, inclusiv 276 900 cititori activi care frecventează anual biblioteca de circa 289 000 ori, împrumutând peste 7 mii. 267 mii publicaţii.
Biblioteca Municipală „B.-P. Hasdeu” colaborează cu Biblioteca Naţională a Repu­blicii Moldova, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, bibliotecile universitare, bibliotecile specializate şi bibliotecile şcolare. Biblioteca Municipală întreţine strânse relaţii profesionale cu aproape toate bibliotecile judeţene din Moldova, un şir de biblioteci judeţene din România etc. Astfel, Biblioteca „Târgovişte” este în relaţii de colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Ion Heliade Rădulescu” din Târgovişte, Biblioteca „Alba-Iulia” – cu Biblioteca Judeţeană din Alba-Iulia, Biblioteca „Maramureş” – cu Biblioteca Judeţeană Baia Mare, Biblioteca „Lesea Ukrainka” – cu Biblioteca Municipală din Kiev, Comunitatea Ucraineană din Republica Moldova şi Ambasada Ucrainei în Republica Moldova.
Colaborarea internaţională se manifestă prin diverse vizite de documentare reciproce. Astfel de vizite au avut loc în Finlanda, Franţa, Belgia, Danemarca, Israel, Bulgaria, Turcia. Biblioteca Municipală este membră a Organizaţiei Internaţionale a bibliotecilor Metropolitane INTAMEL şi membră a IFLA.
Revenind la filialele acestei biblioteci, precizăm că opt dintre acestea sunt amplasate în limitele sectorului Buiucani: Biblioteca Centrală – bd. Ştefan cel Mare nr. 148, biblioteca „Onisifor Ghibu” – str. Nicolae Iorga nr. 21 (întemeiată în 1992), Biblioteca „Târârgovişte” – str. Ion Creangă nr. 82, bl. 1 (întemeiată în 1997), Biblioteca „Alba-ilia” – str. Alba-Iulia nr. 202 (întemeiată în 1998), Biblioteca „Lesea Ukrainka” – str. Columna nr. 171 (întemeiată în 1991), Biblioteca Cornului – Str. Cornului nr. 9 (întemeiată în 1961), Biblioteca „Belinski” – str. Belinski nr. 59 (întemeiată în 1977) şi Biblioteca „Maramureş” – str. Alba-Iulia nr. 83 (întemeiată la 13 octombrie 2001). Precizăm că ultima instituţie a fost întemeiată cu sprijinul bibliotecii Judeţene „Petru Dulfu” din Baia Mare şi al Bibliotecii Municipale „B.-P. Has-îu” din Chişinău. (Vezi şi: Bibliotecile – coloana vertebrala a culturii unui popor, Capitala, 3 octombrie 2001; Lilia Curchi, Biblioteca „Maramureş” îşi deschide larg uşile, în „Capitala”, 17 octombrie 2001; Lidia Kulikovski, Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu” contribuie substanţial la consolidarea societăţii civile, în Litera­tura şi arta, 11 aprilie 2002.)

Sursa: Nemerenco, Valeriu. Buiucani : File din istoria satului şi a sectorului Buiucani, municipiul Chişinău. – Ch. , 2002. – P. 146-147.

Библиотека им. Хашдеу

Здесь в 19-м и начале 20-го столетия располагалась гостиница «Сьюис». Первые ее хозяева выкупили здание у владельца-помещика и провели здесь капитальный ремонт. Именно в «Сьюисе» останавливался в 20-х годах знаменитый француз Анри Барбюс. К сожалению (в прошлых выпусках «Кишиневоведения» мы об этом писали), мемориальную доску Барбюса в начале 90-х годов XX века со стены здания сняли.
На здании, где гостил Барбюс, нет никаких упоминаний об этом.

Подготовил Владимир ЛОРЧЕНКОВ.
КП в Молдове 06.09.2003
http://old.kp.md/freshissue/culture/162262/

(слева) У публичной городской библиотеки была мощеная площадь.
(справа) Сейчас здесь находится библиотека Хаждеу.

На старом снимке хорошо видно, что центральная улица столицы, отделяющая здание библиотеки от центрального парка столицы, вымощена булыжником. Библиотека открылась здесь в 1953 году. Вообще же она была открыта 19 октября 1877 года. С 1902 по 1941 год кишиневская публичная библиотека (старое название) располагалась в здании кишиневской мэрии. Во время войны, после бомбежки города, крыло, где была библиотека, пострадало от бомб. И после войны библиотеку перевели по адресу: улица Подолия, 97 (сейчас Искры). А уже в 1953 году библиотеку переводят в здание, где находился ресторан «Днестр». Здесь она находится до сих пор.

(слева). Раньше здесь можно было купить книги и лекарства.
(справа). И теперь можно сделать то же самое.

У этого здания – богатая история. Строительство, начатое в 1835, закончилось в 1844-м. Принадлежало семье Монастырских. С 1846 года здание арендуется Кишиневской гимназией, а в 1863-1864 г.г. – здесь размещалось общежитие теологической семинарии. В 1864 году гражданин Швеции, арендовавший это здание по улице Михайловская (позднее – Александровская), открывает гостиницу «Швейцарская». А с 1897 года коммерсант Мурачев реконструирует здание и открывает в нем ресторан, магазины, мастерские.

Во время второй мировой войны здание было почти полностью разрушено. Но к чести городских властей восстановлено с полным сохранением стиля. В 1950-м здесь открывают библиотеку имени Жданова (сейчас – Хашдеу), аптеку и «Академическую книгу». Все это есть здесь и сегодня.

Владимир ЛОРЧЕНКОВ, Сергея СЕДЛЕЦКИЙ.
Фото с сайта http://www.kishinev.ru и .
КП в Молдове 26.04.2003
http://old.kp.md/freshissue/culture/160966/

Biblioteca „Alba-Iulia” (director Elena Roşca). A fost întemeiată la 31 august 1998, cu sprijinul Primăriei Municipiului Chişinău, în colaborare cu Primăria Municipiului Alba-Iulia, sub tutela Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” şi a Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga” din Alba-Iulia. Biblioteca este o instituţie de informare şi documentare specifică cu caracter istoric. Structura bibliotecii cuprinde: sala ediţiilor periodice, sala pentru copii şi sala pentru adulţi – sala cu acces liber la raft. Ultimele două servesc concomitent ca săli de lectură şi împrumut la domiciliu.
Către 1 ianuarie 2002 colecţiile bibliotecii constituiau 16 458 volume. Fondul de carte includea publicaţii cu caracter enciclopedic universal pentru toate vârstele. Cea mai mare parte a fondului de carte este formată din donaţiile şi achiziţiile venite de la Alba-Iulia.
Biblioteca dispune de diverse programe pentru adulţi şi copii:
a) Salonul literar-istoric „Carte, istorie, spiritualitate” (moderator – istoricul, redactorul-şef al revistei de cultură şi istorie Cugetul, Ion Negrei, susţinut de Asociaţia Istoricilor din Moldova). în cadrul salonului se organizează simpozioane, conferinţe ştiinţifice, colocvii istorice, lansări de publicaţii, vernisaje de pictură şi sculptură, expoziţii tematice în scopul promovării istoriei şi culturii româneşti.
b) „Clubul tinerilor istorici”, ghidat de profesorul de istorie de la Liceul „Spiru Haret”, C. Roşca. În cadrul Clubului se organizează şi se desfăşoară ateliere de dezbateri, mese rotunde, colocvii istorice, conferinţe tematice cu şi pentru elevii claselor IX-XII, studenţi, cadre didactice.
c) Clubul epigramiştilor, moderator Ion Diviza. Clubul întruneşte epigramişti, caricaturişti, autori satirici şi umorişti de diverse vârste, venind către public cu lansări de publicaţii, întâlniri de suflet şi de promovare a genului literar respectiv.
d) Ateneul literar-cultural-artistic „Unirea”, moderatori Vasile Malaneţchi şi Ion Borş. Ateneul are menirea promovării şi lansării tinerelor talente din diverse domenii, indiferent de vârstă, gen, etnie. Organizează lansări de publicaţii, vernisaje de pictură, sculptură, expoziţii de ex-librisuri, timbre, mărci şi ştampile poştale, expoziţii itinerante de publicaţii rare şi bibliofile etc.
e) Tabăra de lectură şi agrement pentru copiii din familii socialmente vulnerabile (funcţionează în perioada vacanţei de vară şi iarnă).
f) Teatrul de păpuşi al bibliotecii, „Spiriduş”, realizează teatralizări fragmentare şi în întregime din poveşti cu concursul bibliotecarilor şi al copiilor din cartier.
g) Programul „Ora poveştilor” – se organizează lunar, în a doua zi de duminică, pentru copiii de la grădiniţele învecinate şi elevii claselor primare de la şcolile şi liceele din cartier. Programul cuprinde lecturi ale poveştilor sau audierea de pe casetă, teatralizarea lor; întrebări-răspunsuri; tema pe acasă – desenarea eroilor, a episoadelor interesante din poveşti etc.
Pe parcursul anului biblioteca organizează pentru copii spectacole în aer liber, matinee, şezători literar-culturale, excursii ghidate, concursuri de desene pe asfalt, lansări şi prezentări de publicaţii, întâlniri cu scriitori, editori pentru copii şi adulţi, expoziţii de desene, pictură, aplicaţii, numismatică din colecţiile copiilor şi adulţilor-beneficiari ai bibliotecii.
În anul 2002, Biblioteca „Alba-Iulia”, cu sprijinul Fundaţiei Soros-Moldova, a deschis, în sala pentru copii, servicii multimedia, cu acces la Internet. Aici copiii au posibilitatea să se familiarizeze cu diverse jocuri electronice, să audieze poveşti şi muzică, să vizioneze filme etc.

Sursa: Nemerenco, Valeriu. Buiucani : File din istoria satului şi a sectorului Buiucani, municipiul Chişinău. – Ch. , 2002. – P. 148-149.

Biblioteca „Lesea Ukrainka”. Situată pe str. Columna, 171 (director Ludmila Zaimova), a fost fondată în 1991, devenind un centru cultural esenţial pentru ucrainenii din municipiul Chişinău.
Fondul literar al bibliotecii numără mii de exemplare. La formarea lui au participat activ Biblioteca parlamentară „Lesea Ukrainka” din or. Kiev, Biblioteca pentru copii „Taras Şevcenko” şi unele organizaţii guvernamentale din Moldova şi Ucraina.
în perioada de activitate ce însumează 30 de ani, în ciuda unor previziuni sceptice, biblioteca şi-a găsit locul ei, cititorii ei, se bucură de o reputaţie bună printre vizitatori. Mulţi cititori actualmente au posibilitatea de a face cunoştinţă cu literatura contemporană şi clasica ucraineană, de a citi presa cotidiană şi pur şi simplu de a se cufunda în adâncurile tainice ale limbii materne.
Din zi în zi numărul cititorilor creşte. Actualmente biblioteca este vizitată de 5000 cititori, inclusiv 3000 de naţionalitate ucraineană. Cei mai activi sunt persoanele mai în vârstă care s-au născut pe teritoriul Ucrainei, urmează reprezentanţii păturii medii care au părăsit Ucraina, stabilindu-se cu traiul în Moldova, apoi studenţii şi elevii care studiază limba ucraineană în instituţii de învăţământ preuniversitar.
Ce le propune biblioteca cititorilor? în primul rând, evident, creaţia clasicilor naţionali L. Ukrainka, I. Franko, O. Goncear, P. Zagrebelni, P. Ticini, G. Tiutiunik, M. Stelmah, apoi traduceri de E. Zola, J. London, M. Şolohov, V. Bikov, I. Druţă, I. Ciobanu.

O mare bogăţie a bibliotecii o prezintă dicţionarele, presa cotidiană. Printre ele: „Golos Ukraini”, „Kultura i jittea”, „Visti z Ukraini”, revistele „Rozbubova derjavi”, „Slovo i cias,,, „Kiiv”, „Dnipro”.
Biblioteca organizează întruniri ale cititorilor săi, la care sunt invitaţi oameni de artă, serate dedicate datelor jubiliare ale Ucrainei, expoziţii, ceasuri informaţionale ş.a. Pentru tinerii cititori deseori se organizează prezentarea înscenată de poveşti, cântece etc.
Biblioteca efectuează un lucru esenţial în ajutorul liceelor şi şcolilor din oraş, propagă cu succes istoria şi literatura, cultura poporului ucrainean; colaborează cu alte organizaţii etnoculturale situate în sectorul Buiucani.

Sursa: Nemerenco, Valeriu. Buiucani : File din istoria satului şi a sectorului Buiucani, municipiul Chişinău. – Ch. , 2002. – P. 150-151.

Biblioteca „Onisifor Ghibu” (director Elena Vulpe). în devenirea sa, biblioteca a trecut prin mai multe etape. Astfel, în 1991, la solicitarea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, Ministerul Culturii şi Cultelor, de comun acord cu Primăria Municipiului Chişinău, oferă spaţiu pentru viitoarea bibliotecă: două săli (de lectură şi de împrumut) în incinta Palatului Republicii (Centrul de Cultură şi Artă). În sălile bibliotecii sunt instalate obiecte de artă cu imaginea lui Onisifor Ghibu: un bust de bronz (autor Radu Aflenie) şi un basorelief în bronz (autor – Gheorghe Adhoc). În acelaşi 1991 are loc semnarea Protocolului despre înfrăţirea Bibliotecii Municipale „Mihail Sadoveanu” din Bucureşti şi „B. P. Hasdeu” din Chişinău. În punctul 5 al Protocolului, referitor la viitoarea Bibliotecă „On. Ghibu”, se preciza că „prelucrarea biblioteconomiccă, organizarea, clasificarea, sistemul de cataloage se vor realiza în conformitate cu normele tehnice de organizare, clasificare şi catalogare aplicate în bibliotecile publice din România”.
Biblioteca este deschisă în 1992, fiind, în fapt, prima bibliotecă de carte exclusiv românească de la Chişinău. Biblioteca a avut, din start, o importanţă deosebită, avân­du-se în vedere golul enorm, necesitatea strigătoare la cer de literatură în limba română cu caractere latine – nu numai la Chişinău, dar şi în întreaga republică. În momentul deschiderii, fondul bibliotecii era constituit din circa 35 mii unităţi bibliografice.
Între 1994 şi 1995 biblioteca a fost vizitată de cunoscute personalităţi ca Gh. Bezviconi, fraţii Bogos, P. Gore, L. Donici, S. Grossu, A. David, Al. Cristea, profesorii şi dis­cipolii Liceului Eparhial din Chişinău ş.a. În noiembrie 1994 a fost reactivată ASTRA Basarabeană, continuatoare a Astrei înfiinţate de către marele cărturar On. Ghibu în 1926. La manifestare au participat: literaţii Gr. Vieru, M. Cimpoi, N. Dabija, V. Matei, Ion Ciocanu, A. Strâmbeanu, A. Moşu (Iaşi), V. Bucătaru, P. Balmuş, N. Josu, lingvistul N. Mătcaş, părintele P. Buburuz, istoricii I. Buga şi I. Conţescu, filozoful prof. N. Pogolşa, ataşatul cultural al Ambasadei României la Chişinău Ion Ţăranu şi alţii. In aceeaşi perioadă au fost stabilite relaţii de colaborare cu Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Academia de Studii Economice din Moldova, liceele „M. Eliade”, „Prometeu”, „Gh. Asachi”, „G. Coşbuc” etc.
Creşte şi fondul de carte al Bibliotecii „On. Ghibu”: în 1995 ea dispunea de 43 mii volume (7,2 mii beneficiari), în 1996 – de 49,5 mii exemplare (9,6 mii beneficiari, cu un număr total de 82 de mii frecvenţe), iar în 2000 – de peste 53 mii unităţi bibliografice. Specificăm că în 2000 biblioteca a avut circa 17 mii utilizatori înscrişi, care au efectuat peste 200 000 de vizite sau, în medie, câte 14 vizite de persoană. Zilnic biblioteca era vizitată de 600-650 utilizatori, care împrumutau sau consultau peste 1 500 de titluri.
Actualmente biblioteca oferă următoarele servicii: împrumut la domiciliu, consultarea publicaţiilor în sala de lectură, informare bibliografică şi documentare, împrumut de discuri, casete A-V şi CD-uri, acces la Internet, servicii de fotocopiere, informaţii prin telefon „Alo, biblioteca?”, servicii la domiciliu, servicii persoanelor dezavantajate etc. De remarcat că biblioteca este unica instituţie din ţară care propune spre consultare un material bibliografic exhaustiv (1 500 titluri) asupra vieţii, activităţii şi lucrărilor scrise de patronul bibliotecii, savantul Onisifor Ghibu, precum şi a ilustrului său fiu, profesorul Octavian Ghibu.
În cadrul acestei instituţii activează diverse programe: Zilele „Ghibu”, Cenaclul Literar „Mihai Eminescu”, Salonul de Arte Frumoase, Salonul Muzical, Clubul Vârstei de Aur, Cenaclul Literar „Iulia Hasdeu”, „Country Club”, Clubul „Femeia”, Ora de Română, Salonul de Carte, Personalităţi (calendar chişinăuian) şi Clubul Persoanelor Dezavantajate.
Adăugăm că biblioteca colaborează în permanenţă cu Fundaţia Culturală „Onisifor şi Octavian Ghibu”. De asemenea, prin contribuţia acestei instituţii, la Chişinău şi Orhei s-a instalat un monument, o compoziţie sculpturală şi plăci comemorative ce poartă numele iluştrilor cărturari Onisifor şi Octavian Ghibu. (Biblio Polis, Anul 2, nr. 1 (3), 15 ianuarie 2002, p. 7-17.)

 

Sursa: Nemerenco, Valeriu. Buiucani : File din istoria satului şi a sectorului Buiucani, municipiul Chişinău. – Ch. , 2002. – P. 147-148.

Advertisements

One thought on “Cultura oraşului. Biblioteci

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s