Strada Alexei Mateevici


Strada Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari – d. 24 august 1917, Chişinău) este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuţi în Basarabia, actualmente Republica Moldova.
• 1907 – În primele numere ale ziarului “Basarabia” (din 1907) îi apar poeziile “Ţăranii”, “Eu cânt”, “Ţara”. Tot aici publică articolele “Sfântul Vasile – Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni” (nr.1) şi “Din cântecele poporane ale Basarabiei” (nr.11).
• 1910 – Devine student la Academia teologică din Kiev, pe care o absolveşte în 1914.
• 1917 – În vara acestui an scrie poeziile: “Văd prăbuşirea”, “Cântec de leagăn”, “Basarabenilor”, “Frunza nucului”, “Unora” s.a. La 17 iulie plăsmuieşte poezia “Limba noastră”, poate cea mai frumoasă odă închinată limbii române. La 13 august (stil vechi), bolnav de tifos exantematic, se stinge din viaţă la spitalul nr.1 din Chişinău şi este înmormântat la cimitirul central de pe strada Armenească.
• În anul 1934 la mormântul său a fost ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru Plămădeală, pe care-l cunoştea din 1910.
Strada Alexei Mateevici (fosta Садовая) este cuprinsă, în Sectorul Centru, doar partea dintre str. Ismail şi A. Puşkin. Pe această stradă, la casa cu nr. 27, a locuit folcloristul Petre Ştefănucă. Nu departe, la nr.33, este casa în care a locuit A. Mateevici. La nr. 50, se află sediul Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova.
La nr. 11, este situat Cimitirul Ortodox Central. Aici se află biserica Tuturor Sfinţilor, construită în 1822. Ctitor al bisericii Elena Mătăsăriţa. Numeroase monumente funerare. Aici odihnesc multe personalităţi ale Basarabiei, familii de boieri şi nobili (Krupenski, Donici, Catacazi, Cristi, Razu, Unglezi ş.a.). Aici sînt înmormîntaţi: A. Mateevici, V. Cijevschi, A.Crihan, M. Berezovschi. Bustul lui Mateevici şi basorelieful lui Cijevschi au fost executate în bronz de sculptorul A. Plămădeală. Monumente funerare recente: I. Dumeniuk (sculptor T. Cataraga); Ion şi Doina Aldea-Teodorovici (sculptor Iuri Kanaşin).
Alexei Mateevici (1888, Căinări, Căuşeni – 1917, Chişinău) – preot, poet, publicist. A studiat la Seminarul Teologic din Chişinău şi la Academia Teologică din Kiev (1910-1914). 1914 – se întoarce la Chişinău, unde lucrează ca profesor de limbă grecească la Seminarul Teologic. 1916 – preot militar într-un regiment de infanterie, apoi trece pe Frontul Românesc, la Mărăşeşti. Studii ştiinţifice, poezii, traduceri. Autor al poeziei Limba noastră – actualul imn al Republicii Moldova.
Strada Alexei Mateevici (fosta stradă a Livezilor). Urbonimicul îl evocă pe preotul, poetul şi publicistul Alexie Mateevici (16/27.III.1888, stil vechi, Căinări, Căuşeni – 13.VIII. 1917, Chişinău). A studiat la Şcoala Duhovnicească, la Seminarul Teologic din Chişinău şi la Academia Teologică din Kiev. Debutează cu articolul Chestiunea preoţească (1906) pe paginile ziarului Basarabia, tot aici publicându-i-se şi povestirea Toamna, unde autorul îşi anunţă preocupările folclorice, etnografice şi filologice.
În 1910, student la Kiev, desfăşoară o prodigioasă activitate literară şi ştiinţifică, publicând numeroase studii şi lucrări de valoare {Momente ale influenţei bisericii asupra originii şi dezvoltării istorice a limbii moldoveneşti şi Motivele religioase în credinţele şi obiceiurile moldovenilor basarabeni (1912), Când şi cum s-au creştinat moldovenii (1912), Tipăriturile noastre vechi (publicată la 1915,), Mitropolitul GavriilBănulescu-Bodoni (1913), precum şi unele poezii de inspiraţie tradiţională şi căldură patriotică, publicate fie în paginile revistei Kişiniovskie eparhialnâe vedomosti, fie în cele ale Luminătorului.
În 1914 revine la Chişinău, angajându-se ca profesor de greacă la Seminarul Teologic şi continuându-şi activitatea literar-publicistică şi de cercetare. în anul 1916 se înrolează ca preot militar în Regimentul 41 Infanterie Galiţian, trecând apoi pe Frontul Românesc, la Mărăşeşti, unde este contaminat de tifos exantematic.
Evenimentele din 1917 determină o nouă etapă în evoluţia creatoare a lui A. Mateevici. în poeziile pe teme sociale împărtăşeşte o iluzie mesianică – credinţa într-un om providenţial, menit să fericească poporul asuprit. Concepţiile lingvistice ale poetului îşi află o desăvârşită expresie în poezia Limba noastră – cel mai frumos imn dedicat limbii române.
Pe lângă creaţiile originale, traduce din scriitorii A. Cehov, A. Puşkin, M. Ler-montov, F. Tiutcev, A. Tolstoi, L. Nikitin ş.a. Versurile lui A. Mateevici sunt adunate, postum, în volumul Poezii, publicat în 1926 la Chişinău.
Actualmente, pe strada A. Mateevici se află Casa Naţionalităţilor, Ambasada S.U.A., Muzeul de Istorie a Oraşului Chişinău, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat a Artelor, Oficiul Stării Civile al municipiului Chişinău.Nemerenco, Valeriu. Buiucani: File din istoria satului şi a sectorului. – Ch. : Prut Internaţional, 2002. – 200 p.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s