Strada Paris

Strada Paris (până în 1992 s-a numit strada Nevskaia) este cuprinsă între str. Nicolae Costin şi Str. Murelor, de la marginea orăşelului Durleşti, intersectată la mijloc de strada Alba-Iulia. Poartă numele capitalei Franţei. Parisul s-a construit în jurul unei cetăţi a unui trib celtic (parisi). A fost cucerit de romani în anul 52 î.Hr., fiind numit Luteria Parisiorum, apoi Parisia (aşezare iniţială în insula de pe Sena, actualmente île-de-France), s-a extins pe malul stâng al fluviului devenind una dintre reşedinţele împăratului Iulian (356-360).
În timpul invaziei hunilor (sec. V) apărarea oraşului a fost susţinută moral de Sfânta Genoveva, devenită patroana spirituală a Parisului. Clovis I stabileşte aici capitala imperiului francilor (începând cu sec. VI), iar contele Eutes consacră oraşul cu reşedinţă a domeniului regal al dinastiei Capetingilor şi capitală a regatului. între 1190 şi 1213 Parisul este fortificat, iar regii Franţei se stabilesc în castelul Luvru. Atunci se reliefează cele trei zone ale Parisului medieval: oraşul comercial (pe malul drept al Senei), citadela regală şi cartierul universitar. în secolul al XlV-lea, regele Carol V construieşte noua incintă a Parisului, care devine cel mai mare oraş al ţării (peste 200 mii locuitori). în secolele următoare oraşul creşte cu un dinamism remarcabil: apar cartiere noi, se amenajează pieţe şi spaţii verzi, se construiesc palate şi monumente, se deschid bulevarde, astfel încât din secolul al XVIII-lea Parisul era pentru Europa un centru al culturii şi rafinamentului, al artelor, ştiinţelor şi al gândirii înnoitoare.
Tulburări sociale, politice şi religioase au marcat istoria oraşului prin evenimente de rezonanţă naţională sau europeană: răscoala condusă de starostele Etienne Marseille (1356-1358), răscoala ciocănaşilor (1382) şi cea a caboşienilor (1413), noaptea Sfântului Bartolomeu (1572), Fronda (1648-1653), revoluţiile din 1789-1794, din iulie 1830, din 1848, Comuna din Paris (1871) care a avut un mare impact ideologic asupra istoriei europene şi universale. în secolul al XlX-lea Parisul devine unul dintre centrele de putere mondială şi principalul oraş cultural-artistic al lumii („oraşul luminii”), unde se afirmă personalităţi, curente, şcoli artistice şi literare, idei ştiinţifice originale.
Numele oraşului este legat de numeroase tratate, conferinţe şi congrese internaţionale de pace: Tratatul din 1763, de la sfârşitul Războiului de şapte ani (1756— 1763), Tratatul franco-piemontiez (1796), tratatele din 1814-1815, de la sfârşitul războaielor napoleoniene, Congresul din 1856, încheind Războiul Crimeii; Conferinţa de Pace din 1919-1920, de la finele primului război mondial; Conferinţa de Pace din 1945-1946, de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial; Conferinţa din 1968 şi 1973, pentru încheierea războiului din Vietnam. De asemenea, numele Parisului a intrat în sintagme care definesc câteva grupări artistice moderne: Şcoala de la Paris, constituită pe la 1925 de numeroşi pictori şi sculptori francezi şi străini (Brâncuşi, Modigliani, Chagal, Kandinsky, Poleakoff etc).
Actualmente, Parisul, capitală a Franţei, cu un total de 9,32 mii. locuitori, este simultan şi centru administrativ al regiunii île-de-France. Printre oraşele şi suburbiile satelit ale Parisului sunt Boulogne-Billancourt, Neuilly Clichy, Aubervilles, Montreuil, Vincennes, Montrouge, Vanves etc. Oraşul dispune de o suprafaţă de circa 105 km pătraţi (circa 2000 km pătraţi împreună cu suburbiile). Este cel mai mare centru economic, comercial, financiar şi cultural al ţării; mare nod de comunicaţii (instalaţii portuare la Gennenvilliers, aeroporturile Charles-de-Gaulle, Orly, Le Bourget); mai ales în suburbii dispune de industrie constructoare de automobile (uzinele „Citroen”, „Renault”, „Simca”), aeronautică, electronică şi electrotehnică; mecanică de precizie, optică, industrie textilă, alimentară, poligrafică. Este, în acelaşi timp, un mare centru financiar internaţional (Banca Franţei, Banca Rothschild, Credit Lyonnais), un prestigios centru ştiinţific şi universitar (Academia Franceză, Institutul Franţei, 13 universităţi, între care Sorbona şi cea din Nanterre). Dispune de numeroase instituţii artistice (Opera, Comedia Franceză, Teatrul Naţional Popular, Teatrul Etoile) şi culturale (Biblioteca Naţională, Palatul UNESCO, Casa Radio).
În Paris se află mai multe muzee, cum ar fi: Luvrul, d’Orsay şi Cluny, Centrul Naţional de Artă şi Cultură „Georges Pompidou”, Muzeul de Artă şi Tradiţie Populară, Muzeul de Artă Africană şi Oceaniană, Muzeul de Istorie a Franţei, Muzeul Omului, numeroase muzee municipale, ştiinţifice şi tehnice. Parisul dispune de celebre parcuri şi grădini: Luxembourg, Tuileries, Bois de Boulogne, Champ de Mars etc; monumente şi ansambluri arhitectonice: termele de la Cluny, abaţia Saint-Germain-des-Pres (sec. VI, reconstruită după 990), Catedrala Notre-Dame (sec. XII), turnurile de la Conciergerie (sec. XIV), numeroase biserici gotice (sec. XV-XVI) şi renascentiste (biserica Saint Eustache, sec. XVI); spitale şi ospicii, mănăstirea Port-Royal, Luvru, cele patru palate regale (Luxembourg, Palatul Invalizilor, Sorbona (sec. XVII), Palatul Bourbon), Panteonul, Teatrul „Odeon” (sec. XVIII), pieţe monumentale (Place Vendome, sec. XVI-XVII), Place de la Concorde (sec. XVIII), Place Caroussel (sec. XIX); celebre cimitire: Montparnasse, Montmartre, Pere Lachaise etc. Pe această stradă sunt amplasate case şi blocuri locative şi diferite magazine.

Nemerenco, Valeriu. Buiucani: File din istoria satului şi a sectorului. – Ch. : Prut Internaţional, 2002. – 200 p.

Advertisements

2 thoughts on “Strada Paris

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s