Strada Mihai Viteazul

Strada Mihai Viteazul (fosta Оргеевская)

Mihai Viteazu (n. 1558, Drăgoeşti, Vâlcea- 9 august 1601, Turda), este una din cele mai marcante personalităţi ale istoriei româneşti. Ca nume şi origine este considerat ca fiind un descendent al familiei Pătraşcu, una dintre cele mai înstărite din Ţara Româneasca din acea perioadă, Mihai Pătraşcu fiind considerat cal mai mare latifundiar al acelei perioade. A fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător al tuturor celor trei ţări ce urmau să formeze România de astăzi: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. Din acest motiv, el este considerat de istoriografia românească primul unificator al poporului român şi erou naţional.

Strada Mihai Viteazul (fosta Str. Orheiului). Poartă numele lui Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti (1593-1601), al Transilvaniei (1599-1600) şi al Moldovei (1600). Fiu al lui Pătraşcu cel Bun. Pe plan intern a urmărit întărirea autorităţii centrale şi consolidarea poziţiilor acelei părţi din boierime care îi era fidelă. A dat un legământ prin care ţăranii dependenţi rămâneau pe moşiile unde erau stabiliţi. Strateg iscusit, îmbinând talentul diplomatic cu acţiunea militară, a reuşit să pună bazele unui sistem de alianţe antiotoman, apt să ducă la sporirea Ţării Româneşti pe plan extern.
În 1594 începe luptele cu Imperiul Otoman. Şir de bătălii victorioase: Călugăreni (1595), Giurgiu (1595). Victorioase campanii antiotomane întreprinse la sud de Dunăre; bătăliile de la Nicopole, Vidin, Cladova. în urma campaniilor din Transilvania (bătălia de la Şelimbăr, 1599) şi Moldova (1600), a reuşit prima unire politică a celor trei ţări române, învins la Mirosalău (septembrie 1600) de nobilimea maghiară, ajutată de poloni, care, ocupând Moldova, au pătruns în Ţara Românească. A fost nevoit să ceară sprijinul împăratului Rudolf II. Dar, după ce împreună cu generalul G. Basta a înfrânt armata nobiliară la Gorăslău (1601), a fost asasinat pe Câmpia Turzii (august 1601).
Prin unirea celor trei ţări române a întruchipat, pentru generaţiile ce i-au urmat, simbolul luptei pentru independenţă şi unitate.
Actualmente, pe strada M. Viteazul se află Pretura sectorului Buiucani.

Sursa: Nemerenco, Valeriu. Buiucani: File din istoria satului şi a sectorului. – Ch. : Prut Internaţional, 2002. – 200 p.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s