Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală

Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală: un patrimoniu unic
Răsfoim ghidul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a R. Moldova. Caleidoscopul informaţiei te lasă uluit şi recunoscător înaintaşilor ce au contribuit la înălţarea şi făurirea lui. Acesta este cel mai vechi muzeu de pe meleagurile noastre fondat la sfârşitul secolului XIX.

Retrospectivă istorică
Lucrul pe care îl evidenţiem de la început este polivalenţa personalităţilor, înainte mergătorii care au elaborat strategia de înălţare arhitecturală a edificiului şi de creare a fondurilor materiale ale muzeului. Câteva nume: primul director, baronul Alexandru Stuart, doctor în filosofie şi magistru în zoologie, stea de primă mărime, primul custode – Franz Oterman – ilustrul cunoscător al muzeelor de profil din străinătate. Conştiinţa destinului său a fost pe măsura capacităţilor şi muncii lui. Fondator al unor unicate colecţii entomologice şi zoologice, în cadrul Congresului Naturaliştilor şi medicilor din Rusia (1901), la Sankt-Petersburg, Franz Oterman a fost învrednicit cu diplomă de excelenţă şi medalie de aur. Pe parcursul anilor expoziţia per-manentă a Muzeului de Zemstvă se bucura de mare autoritate. Unul din motive era şi nominalizarea lui în renumitul dicţionar enciclopedic editat de Brockhaus, precum şi în alte publicaţii de epocă.
Prestigiul înalt în regiune, aprecierile excelente obţinute la marii forumuri regionale şi internaţionale, au fost premisele de construire a unei somptuoase clădiri pentru Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. Edificiul s-a construit în anii 1903-1905, după proiectul arhitectului chişinăuian Vla-dimir Ţîganko.
Două fotografii de epocă ce palpită sufletul cititorului: evenimentul sfinţirii locului pe care trebuia să fie înălţat muzeul şi un stop-cadru instantaneu care a înveşnicit o clipă (1903) – munca plină de abnegaţie a ziditorilor.

În ascensiune
Obţinerea unui spaţiu destinat muzeului a permis realizarea unei expoziţii cu mai multe secţii şi reorganizarea instituţiei în anul 1906 în Muzeu Zoologic, Agricol şi de Industrie Casnică. Treptat Muzeul de Zemstvă devine principalul centru ştiinţific şi cultural al Basarabiei. E moştenirea iluştrilor noştri pământeni de atunci, care ne-au lăsat o zestre de nepreţuit după valoare ei – vestigii reale, documentare care pe noi, contemporanii, ne dumiresc în subtile componente privitor la natură, preocupările ştiinţifice şi modul de viaţă al basarabenilor de odinioară. La toate acestea au contribuit: P. Gore, A. Ostermann, O. Kireeva, V. Bezvali, C. Kazimir, A. Nabokin şi Societatea Naturaliştilor şi Amatorilor de Ştiinţe ale Naturii.
Nu trecem cu vederea unele denumiri ale lucrărilor de unicat din incinta bibliotecii muzeului. Preparate biologice ale faunei basarabene, semnată de F. Ostermann, Albumul Ornamentelor de covoare moldoveneşti, Catalogul explicativ al Muzeului Zoologic, Notiţe despre păsările din Basarabia. În anul 1908 a fost creat Muzeul Şcolar Ambulant, iar în anii 1910- 1914 – Muzeul Agricol din Bender.

O nouă etapă: 1918-1940
E de menţionat că Pavel Gore, directorul muzeului, în 1919 este ales membru de Onoare al Academiei Române.
Apoi savantul Nicolae Florov a elaborat concepţia ştiinţifică de studiere a naturii Basarabiei. În acest scop au fost realizate cercetări în domeniul pedologiei, hidrologiei, entomologiei, paleontologiei şi arheologiei. Specialiştii muzeului s-au implicat în administrarea parcurilor naţionale şi conservarea terenurilor care prezintă interes ştiinţific geologic, paleontologic şi arheologic. In preajma Muzeului din Chişinău a fost deschisă o Grădină Botanică, care prezintă componente ale florei spontane din ţinut. S-a bucurat de înalt prestigiu Buletinul Muzeului, cu cele 10 apariţii ale lui.
Din anul 1932, după venirea în postul de director al profesorului I. Lepşi, muzeul continuă cercetările ştiinţifice fundamentale, ajungând “cel mai pitoresc muzeu şi activ muzeu al României”.
În afară de cercetări, o dominantă pe parcursul perioadei interbelice, muzeul a continuat să-şi completeze colecţiile, să diversifice expoziţia muzeală şi să deservească publicul vizitator.

Perioada sovietică
Conform principiilor muzeografiei sovietice, muzeul a ajuns instrument ideologic pentru propaganda politicii partidului comunist. Din acest motiv au fost organizate secţiile “Istoria Ţinutului ” şi „Construcţia Socialismului”.
O nouă cotitură a fost anul 1957, când muzeului i s-a atribuit statut de centru ştiinţifico-metodic al activităţii muzeale din republică. Ca rezultat, pe parcursul anilor 1960 -1980, muzeul contribuie la crearea a peste 90 de muzee de stat şi 100 de muzee obşteşti.
Concomitent, s-a reuşit crearea unor colecţii valoroase patrimoniale şi realizarea unor cercetări ştiinţifice de anvergură în anumite domenii: arheologie, numismatică, paleontologie, etnografie şi muzicologie.

După obţinerea independenţei
Transformările social-politice au creat premise pentru revitalizarea activităţii de completare a colecţiilor de cercetare şi valorificare a patrimoniului istoric, cultural şi natural.
Devenind Muzeu Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală (1991), instituţia îşi crează o imagine nouă. În 1994 este inaugurată o expoziţie permanentă cu genericul „Natura. Omul. Cultura”. Sunt întreprinse acţiuni concrete pentru crearea la Chişinău a unui muzeu de arhitectură populară în aer liber – Muzeul Satului.
În 1997 începe elaborarea proiectului de fondare a Complexului muzeal „Vila cu parcul Mândâc”. Se întreprind măsuri concrete pentru conservarea şi utilizarea eficientă a rezervaţiilor peisagistice Saharna-Ţâpova din Rezina. Este elaborat un program de revitalizare a Complexului muzeal „Conacul Balioz” şi a Muzeului Meşteşugurilor populare (Ivancea, Orhei).
Muzeul devine un important centru de revitalizare şi popularizare a obiceiurilor, datinilor, folclorului muzical şi meşteşugurilor tradiţionale. Este organizat şi activează Ansamblul etnofolcloric „Ethnos”. Au devenit tradiţionale expoziţiile cioplitorilor în lemn, împletitorilor de fibre vegetale, olarilor, creatorilor de textile şi piese de port naţional, obiecte croşetate şi broderii. Muzeul a găzduit expoziţii din România, SUA, China, Portugalia, Polonia, Rusia.

Din patrimoniul muzeului
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a fost şi continuă să fie cel mai important muzeu al R. Moldova.
Colecţia petrografică este constituită din mostre geologice care reflectă evoluţia geologică a pământului.
Colecţia poleontologică reprezintă dovezi ale unei faune şi flore dispărute din ţinutul Moldovei.
Sunt remarcabile piesele paleobotanice şi paleozoologice: impresiuni de frunze, fragmente de lemn pietrificat, colecţii de foraminifere cretacice etc. De o valoare deosebită sunt rămăşiţele de animale fosile vertebrate, fragmente de peşti, oseminte de reptile, păsări, mamifere.
Colecţia zoologică este constituită din animale naturalizate, schelete, preparate anatomice, biologice, fiziologice şi corozive.
Colecţia entomologică prezintă exponate valoroase din Moldova şi alte ţări ale Europei, Asiei şi Africii.
Colecţia botanică conţine ierbare, seminţe şi mulaje valoroase.
Colecţia arheologică reflectă evoluţia din spaţiul pruto-nistrean a culturilor umane din paleolit, neolit şi eneolit, epocile bronzului, fierului, Epoca antică, Evul Mediu şi perioada Hoardei de Aur. Impresionează piesele de unicat de la Cărbuna, Chetroşica, tezaurul de la Mateuţi, Şestaci, Alcedar, Echimăuţi ş.a.
Colecţia numismatică numără peste 14 mii de piese.
Colecţia etnografică reprezintă un valoros patrimoniu de port popular, ţesături tradiţionale, ceramică, mobilier, instrumente muzicale, arhitectură populară, unelte de muncă, obiecte de uz casnic, de ritual, fotografii din vremurile trecute.

Natura. Omul. Cultura
În contextul convenţiilor UNESCO privind protejarea patrimoniului cultural şi natural, colectivul muzeului a elaborat conceptul expoziţiei cu genericul „Natura. Omul. Cultura”, axată pe reflectarea relaţiilor dintre om şi natură. Era oportun ca această problemă globală să fie prezentată în baza experienţei locale. Drept punct de plecare a servit ideea că NATURA este mediul ambiant al oricărei comunităţi umane, iar CULTURA este o reflectare a acestui mediu, o expresie concentrată a experienţei de acomodare a omului la mediul natural.
Colecţiile muzeului permit demonstrarea succintă a evoluţiei naturii pe parcursul istoriei geologice a pământului şi a dinamicii folosirii resurselor naturale de către om din perioada antropogenă până în zilele noastre.
Prin prezentarea evoluţiei culturii umane care a populat teritoriul R. Moldova în diferite perioade istorice s-a propus demonstrarea raportului om-natură şi a orientării etnoecologice în dezvoltarea culturii.
Astfel, s-a găsit o formulă expoziţională de integrare logică a trecutului, prezentului şi viitorului pentru a schimba mentalitatea contemporană faţă de natura înconjurătoare şi faţă de moştenirea culturală , contribuind la educarea societăţii în spiritul respon sabilităţii faţă de ziua de mâine.
Treptat expoziţia „Natura. Omul. Cultura” s-a transformat într-un centru de educaţie ecologică. Expoziţia este plasată pe 2 niveluri: la parter şi demisol. Structura tematică şi ruta expoziţională au fost elaborate în conformitate cu specificul arhitectonic al spaţiului muzeal: de la prezentarea naturii contemporane în toată armonia până la coborârea în trecutul geologic al pământului şi în trecutul istoric al societăţii umane, cu revenirea la conflictele zilelor noastre dintre om şi natură.

Recviem pentru speciile dispărute şi pe caie de dispariţie
Expoziţia cu genericul „Memorialul Naturii” are scopul de a demonstra urmările nefaste ale consumării nechibzuite a bunurilor naturii. Sunt prezentate speciile de plante şi animale dispărute şi cele în pericol de dispariţie. Aceste mostre vădesc necesitatea cunoaşterii legităţilor naturii pentru a elabora acţiuni eficiente de stopare a procesului degradării mediului natural şi de reducere la maximum a impactului antropic.

Pentru conformitate:
Radion CUCEREANU
Rev. Natura, mai 2010, pag. 13.
Advertisements

2 thoughts on “Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s