Urme în istorie: Carol Schmidt

Oraşele la fel ca şi oamenii, se aseamănă mult, dar şi mai mult se deosebesc, dar aceasta nu este un impediment pentru doritorii de a cunoaşte tainele unui orăşel, unei ţări, pe care trecutul le trece pe paginile unor cărţi. La fel şi Chişinăul comportă un trecut, el este unul din puţinele oraşe al cărui nume n-a suferit schimbări pe parcursul veacurilor. În expunerea mea am luat ca punct de reper anul 1877, anul intrării lui Carol Schmidt în funcție de primar şi voi prezenta în linii generale aspectul oraşului pînă în acest an, şi după, în date statistice şi nu numai. M-am axat pe cifra 26 fiindcă după cum ştim şi după cum s-a mai spus, Carol Schmidt a activat în funcţie de primar timp de 26 de ani şi aș vrea să prezint cum a găsit el oraşul și cum arăta Chișinăul cu 26 de ani înaintea lui. Conform datelor studiate şi conform unui plan adoptat în 1834, oraşul era divizat în 2 părţi: oraşul vechi, partea cea de jos, cu străduţe medievale, întortocheate şi oraşul nou ,,de sus” împărţit în cartiere delimitate. Oraşul nou era despărţit de oraşul vechi de strada centrală a oraşului Moskovskaia care pe timpul lui Carol Schmidt purta numele de Aleksandrovskaia, actualmente bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt.
  • 1816, un vizitator al Chişinăului spunea: ,,Străzile erau cufundate vara în praf, primăvara şi toamna în noroi, iar noaptea în întuneric”;
  • 1838, călătorul rus A. Demidov spunea: ,,Despre Chişinău nu putem spune nimic, în afară de aceea doar, că el este foarte vast şi că el, ca şi Roma, este aşezat pe câteva coline”;
  • 1843, scriitorul polonez Kraszewsky nota: ,,Chişinăul ca pretutindene, este încadrat regulat cu căsuţe albe, care prin nimic nu se deosebesc una de alta, şi care cresc ca ciupercile. El a întîlnit numai câteva căsuţe vechi originale, pe o jumătate de piatră, pe o jumătate de lemn”.

Toţi călătorii care au trecut prin Chişinău înaintea epocii lui Schmidt, ei remarcă creşterea vertiginoasă a oraşului, fiecare în felul lor admiră oraşul, care treptat îşi pierde caracterul său moldovenesc. Pînă în anul 1862 Chişinăul nu avea nici o stradă pavată, pe ici-colea era cîte un felinar. Învățămîntul era în general slab deszvoltat, ceea ce nu putea schimba considerabil formele vieţii oraşului. Presa, acest factor puternic al deznaţionalizării, lipsea pînă pe la sfîrşitul sec. al XIX-lea, cu toate că primul ziar oficial apare în anul 1860. Tot în acest an fu legat şi Chişinăul cu Rusia prin fir telegrafic, iar în anul 1870 se încep lucrările pentru construirea căii ferate Chişinău-Odesa.

În a doua jum. a sec. XIX-lea ritmul modernizării oraşului a devenit mai rapid şi mai ales în timpul lui Carol Schmidt, cînd:

  • sînt pavate străzile;
  • se construiesc un număr major de biserici;
  • se dă în exploatare prima tranşă a conductei de apă:
  • se introduce iluminatului public stradal, fiind instalate felinare cu petrol.
  • se înfiinţează tramvaiul cu cai despre care un ziarist spiritual scria că: ,,A călători în ea este o mare plăcere” căci ,,urcîndu-te în ea iarna, ajungi la destinaţie vara”. Tocmai în anul 1912 chişinăuienii puteau călători în elegantele tramvaie electrice de astăzi.

Carol Schmidt a rămas în memoria noastră o personalitate progresivă. El a tins spre transformarea Chişinăului într-un oraş cultural modern, el şi-a îndeplinit funcţia de primar şi a realizat activităţi înafara responsabilităţilor sale.

 Maria Gonța, CID Chișinău
Advertisements

One thought on “Urme în istorie: Carol Schmidt

  1. Carol Schmidt a fost o personalitate cu majusculă. Nu ştiu dacă a mai făcut vre un primar atîta pentru Chişinău precum Carol Schmidt.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s