Capitala, de la origini și până în prezent

 


Biserica Mazarache, începutul secolului XX

Cu o istorie de aproape șase secole, orașul care a devenit inima țării noastre a fost, la început, o așezare de negustori evrei, armeni și moldoveni. Locuitorii vechilor moșii s-au strâns în dreptul căii poștei turcești care lega Hotinul de Constantinopol, formând o nouă vatră.
Dacă te încumeți să străbați strada Petru Rareș, de la Curtea Supremă de Justiție până la vale, spre râul Bâc, oprește-te la o terasă și admiră clădirile de epocă, din zonă. Pentru că te afli pe cea mai veche stradă din Chișinău. De fapt, această porțiune a fost trasată exact pe vechiul drum al poștei folosit de otomani după ce au cucerit Cetatea Hotin în urmă cu fix trei secole.
La acea vreme, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, pe aceste plaiuri erau mai multe moșii vechi, precum cea a Buiucanilor și a Chișinăului, clar delimitate de parcelele agricole. În timp, pe marginea drumului au apărut diverse prăvălii meșteșugărești și popasuri. „Pe atunci, în spațiul în care ne aflăm acum trăiau evrei, moldoveni, dar și armeni. Există chiar atestări istorice că locuitorii din Chișinău ar fi călcat cu vitele linia de moșie, pentru a ajunge mai aproape de calea poștei turcești care venea dinspre Hotin”, precizează arhitectul Tamara Nesterov, istoric și doctor în istoria artelor.
Ulterior, orașul s-a format în apropierea bisericii Mazarache, într-un loc denumit Piața Veche. „Într-un plan de cândva al Chișinăului, străzile de odinioară au apărut pe niște parcele înguste, toate orientate spre Bâc. Perimetrul acestei zone e cuprins între biserica Înălțării, Mazarache, biserica Haralambie și cea Armenească”, mai spune istoricul. La finele secolului al XIX-lea, documentele vremii arată că satul Buiucani a intrat în perimetrul urban al Chișinăului.
Același lucru s-a petrecut și cu moșiile Malina Mare, Malina Mică și Sfânta Vineri. Ulterior, prima amenajare urbană a vechiului oraș s-a petrecut sub oblăduirea Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, care a dispus construcţia primelor edificii clerice și administrative pe parcelele amenajate unde se află acum bulevardul Ștefan cel Mare.

De la Bâc, la Chișinău


În același timp însă în cultura populară Chișinăul nu are o legendă proprie, fiind legat de cea a râului Bâc. „În credința populară se spune că demult, pe aceste locuri, înaintea oamenilor trăiau uriași. O fată de uriaș a mers la cules de ciuperci. În traistă a luat și un om, cu tot cu plugul său. Ajunsă acasă, mama ei i-a spus să se întoarcă și să-l ducă înapoi de unde l-a luat, pentru că aceștia sunt viitorii oameni care urmează să populeze pământurile. Revenită la locul de unde luase omul, fiica uriașului a vărsat o lacrimă, dând astfel curs râului Bâc”, ne spune folcloristul Grigore Botezatu, adăugând că nu a întâlnit vreun subiect epic cu trimitere la sursele populare, care să-i vizeze direct pe vechii chișinăuieni.


De unde provine numele Capitalei


„La Bâc, de cealaltă parte, pe valea ce cade în dreptul Cheșenăului lui Acbaș, la Fântâna unde este Seliștea Tătărească în dreptul Păduricii” – aceasta este prima menționare istorică a numelui actualei Capitale a Republicii Moldova. Apare pe 17 iulie 1436, într-un hrisov scris de Ilie și Ștefan, domnitorii de atunci ai Țării Moldovei.

Originea denumirii „Chișinău” însă are mai multe variante. Una ar fi cuvântul ucrainean „chișeniu”, care înseamnă „buzunar”. Altă variantă ar fi un anumit tip de fortificație de luptă împotriva tătarilor, caz întâlnit și în Ardealul românesc, unde se află o localitate cu același nume.
„Știu că numele orașului vine de la «Chișla Nouă»”, ne spune Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, din cadrul Ministerului Culturii. Același lucru este susținut și de folcloristul Grigore Botezatu. „Denumirea orașului se trage de la «Câșla Nouă», care înseamnă satul nou, așezarea nouă”, mărturisește el.
La rândul său, Nicon Zaporojan, arhitectul-şef adjunct al municipiului, spune că în total sunt vreo şapte variante privind provenienţa denumirii oraşului. „Încă se mai cercetează originea, insă până acum s-a ramas la varianta de «Chişla Veche», cu sensul de izvor”, precizează arhitectul.

Autor: Andrei Rizescu 14 octombrie 2011
http://www.adevarul.ro/moldova/actualitate/POVESTI_DE_CHISINAU_Capitala-de_la_origini_si_pana_in_prezent_0_572342825.html

Advertisements

One thought on “Capitala, de la origini și până în prezent

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s