Biblioteca Naţională a Republicii Moldova (BNRM)

Biografia actualei Biblioteci Naţionale a Republicii Moldova începe la 22 august 1832, dată la care a avut loc inaugurarea Bibliotecii Publice Guberniale.
În iulie 1830, din iniţiativa Ministerului Afacerilor Interne din Imperiul Rus, în oraşele guberniale se înfiinţează biblioteci publice. Gubernatorul civil al Basarabiei, obligat prin circulară ministerială, reuşeşte să inaugureze instituţia. Printre ctitori figurau Petru Manega, doctor în drept, venit de la Bucureşti şi ales epitrop, care s-a ocupat de găsirea localului; primul bibliotecar Gavriil Bilevici, directorul şcolilor din regiunea Basarabiei A.Grinevici, care a adaptat statutul bibliotecii publice din Odesa pentru instituţia similară din Chişinău.
Primele 428 de volume au fost achiziţionate din biblioteca particulară a colonelului Liprandi, alcătuită din ediţii ale clasicilor greci şi latini traduse în limba franceză. S-au cumpărat preponderent cărţi în limba franceză şi de la diplomatul francez Fori. Ministerul Instrucţiunii publice avea grijă ca biblioteca să se completeze cu carte rusească. La cererea guvernatorului civil A.Sorokunski au fost trimise de la Bucureşti 76 de volume în limba română, din care numai 36 sunt înregistrate în catalogul bibliotecii. Astfel, fondul iniţial de carte imprima primei biblioteci publice din Chişinău un caracter academic, iar conducătorii instituţiei, toţi ruşi (cu excepţia lui G.Bilevici), întreţineau un climat favorabil rusificării populaţiei autohtone.
Biblioteca a fost finanţată din contul statului -10% din capitalul regional al Basarabiei, – până în 1869, când acesta este suprimat, iar biblioteca va fi întreţinută din bugetul oraşului Chişinău. După şirul de bibliotecari – profesori ai Gimnaziului nr.l de băieţi (G.Bilevici, I.Tanski, V.Beler) şi funcţionari, la conducerea bibliotecii municipale se va afla, la răscrucea secolelor XIX-XX, câteva decenii, o nobilă cu slăbiciuni revoluţionare – Daria Harjevski. Democratizarea bibliotecii a însemnat însă pătrunderea în fondurile ei a literaturii de caracter antireligios şi materialist, nu şi a cărţii româneşti.
Periplul imobiliar al primei biblioteci publice din Basarabia demonstrează o slabă preocupare voit redusă pentru cultura acestui ţinut până la jumătatea secolului al XlX-lea. Abia în 1860 biblioteca a beneficiat de un sediu cu utilaj special şi mobilier nou. Fondul de carte număra 6500 de volume. S-a constatat că numărul volumelor şi al cititorilor era, chiar şi la începutul sec. al XX-lea, mai mic în bibliotecile de stat decât în cele particulare.
Fondurile Bibliotecii au sporit an de an, astfel că în 1902 administraţia Municipiului Chişinău îi repartizează un local nou cu ventilaţie, încălzire cu aburi şi electricitate, în perioada nominalizată, după 70 de ani de existenţă, colecţia Bibliotecii însuma 38 mii de volume.
Din 1918 până în 1940 Biblioteca îşi desfăşoară activitatea în spaţiul primăriei orăşeneşti, apoi într-un alt edificiu, având la bază modificări esenţiale în politica de completare a colecţiilor, în programul cultural şi ştiinţific.
În 1946 fondurile Bibliotecii însumau peste 140 mii de volume, iar începând cu 1950 Biblioteca beneficiază de Depozitul legal Naţional şi Depozitul unional complet, astfel că volumul fondului creşte semnificativ.
În 1961 Biblioteca Republicană de Stat a fost amplasată într-un sediu nou, actualul local al Bibliotecii.
Odată cu reforma care a demarat în 1991 – an în care i s-a conferit titulatura de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova – începe o nouă etapă în activitatea acestei instituţii culturale. Reforma principală a Bibliotecii Naţionale s-a făcut în scopul de a încadra această instituţie de cultură la schema UNESCO privitor la statutul funcţional al acestui tip de biblioteci şi integrarea ei în procesul de renaştere naţională ce s-a desfăşurat în Republica Moldova. Anii 1991-2002 au fost pentru BNRM o adevărată provocare pentru o perioadă de activitate nouă, de reorganizare, de adaptare la noile condiţii politice, economice şi sociale. Aceasta a deschis noi perspective în planul de afirmare a Bibliotecii ca instituţie cultural-ştiinţifică de prestigiu în Ţară şi peste hotarele ei.
În prezent Biblioteca Naţională este unul din obiectivele de valoare deosebită ale patrimoniului naţional şi reprezintă tezaurul moştenirii culturale scrise şi imprimate al Republicii Moldova. BNRM este instituţie de stat în subordinea administrativă a Ministerului Culturii şi are următoarele funcţii principale: conservarea memoriei naţionale cuprinse în patrimoniul imprimat, furnizarea ei către beneficiari şi trans-miterea către generaţiile noi, constituirea, deţinerea şi punerea la dispoziţia utilizatorilor a unei colecţii cât mai complete de ediţii naţionale, publicaţii străine valoroase, manuscrise, materiale audiovizuale şi multimedia etc, valorificarea ştiinţifică a colecţiilor patrimoniale de care dispune, exercitarea funcţiilor de centru naţional în domeniul informării bibliografice şi documentare, al schimbului de publicaţii şi al împrumutului naţional şi internaţional ş.a.
BNRM este păstrătoarea unui extrem de valoros fond de documente volumul căruia constituie 2,5 mln. unităţi materiale. Colecţiile Bibliotecii cuprind diferiţi purtători de informaţii: tradiţionale (monografii, seriale) şi netradiţionale (discuri, benzi magnetice, microfilme, hărţi, documente electronice etc).
Biblioteca deţine câteva colecţii importante, care cuprind documente cu valoare bibliofilă: Cartea veche şi rară, Moldavistica, Audiovideoteca, Colecţie de artă şi hărţi, Literaturile lumii ş.a.
Colecţia de carte veche conţine peste 13 mii de documente – opere eminente prin autori, maiestrie grafică, valoare bibliofilă – constituit din cărţi manuscrise, carte veche românească tipărită în centre tipografice din ţară şi de peste hotare, cărţi în limbi străine editate până la 1725, ediţii princeps şi antume, cărţi cu o prezentare poligrafică şi artistică deosebită, cărţi cu ex-libris, curiozităţi tipografice, colecţii personale, publicaţii periodice etc.
… venilor din ce ţară au ieşit strămoşii lor, scris prin anii 1680-1691 în limba română de către Miron Costin (microfilm); copiile manuscriselor Aritmologhion (1672), Hrismologhion (1673) şi Vasiliologhion (1673) de Nicolae Milescu Spătaru; un Pateric scris în Sfânta Mitropolie din Chişinău de monahul Manasie în 1816 (original) etc.
Biblioteca deţine copia primei cărţi româneşti — Cazania lui Varlaam („Carte românească de învăţătură”), editată în Moldova la Mănăstirea Trei Ierarhi în 1643 şi originalul acestei copii, editat în 1912 la Bucureşti, Trebnicul lui Petru Movilă editat în 1646 şi ilustrat de gravorul Ilie, Categorias lui Aristotelis editat în 1551.
Colecţia de cărţi cu autografele scriitorilor, savanţilor, altor personalităţi este un aspect de interes pentru mulţi bibliofili. Cele mai preţioase autografe aparţin personalităţilor: Vasile Alecsandri, Dumitru Moruzi, Leon Boga, Paul Mihail, Ecaterina M. Vasiliu, G.O. Zlatov, N.Moghileanski, Ioan G.Sbiera ş.a.
Imaginea nouă ce şi-a creat-o BNRM în ţară şi peste hotare contribuie la alegerea de către diferite personalităţi marcante sau de către rudele acestora a Bibliotecii drept loc de conservare şi de punere la dispoziţia generaţiilor viitoare a unor importante biblioteci particulare. În acest scop, în cadrul colecţiilor speciale sunt constituite fonduri ale acestor personalităţi. Cele mai reprezentative sunt bibliotecile familiei Bârsan, Balmuş, a lui Vasile Blajin, Anton Crihan, Alexandru Sturdza, Nicolai Moghileanski, Efim Tkaci.
Un loc aparte îl ocupă cărţile vechi cu coperte deosebite (de metal, de pergament, de mătase etc), cărţi cu o prezentare grafică originală, cărţi-mamut şi cărţi-liliputane, cărţi cu tiraje reduse etc.
Colecţia Moldavistica constituie circa 15 mii de documente şi asigură informaţional şi documentar utilizatorii interesaţi de procesele social-politice, economice şi culturale în Republica Moldova văzută din exterior. Colecţia include documente despre Moldova, editate pe teritoriul Republicii şi în afara hotarelor ei.
Biblioteca de referinţă reprezintă cea mai valoroasă colecţie de enciclopedii, dicţionare, bibliografii, reviste referative, cataloage, cărţi de adrese, îndrumare, ghiduri, legi, acte normative, comunicate oficiale, anuare statistice în diferite limbi ale lumii (circa 60 mii de volume).
Audiovideoteca posedă o colecţie unică, cea mai bogată din Republică, ce conţine un număr reprezentativ de înregistrări sonore (26 de mii), documente de muzică tipărită (66 de mii), cărţi şi publicaţii periodice din domeniul muzicii. Colecţia include toate genurile de muzică clasică şi modernă. Aici sunt prezentate creaţii muzicale din diferite timpuri şi ale diferitor popoare.
Colecţia de artă şi hărţi inserează 193 de mii de documente, inclusiv albume, reproduceri de artă, afişe, cărţi poştale, stampe, fotografii etc. Extrem de variată este colecţia de albume de artă, însumând lucrări din toate domeniile artelor. Printre rarităţi sunt: albume din seria „Classici dell’arte Rizzoli”, cărţi poştale unice, seria de enciclopedii şi dicţionare de artă.
Colecţia Literaturile lumii conţine aproximativ 60 de mii de documente. Destinaţia colecţiei: asigurarea informaţională şi documentară a cercetărilor în domeniul literaturii universale. Colecţia cuprinde documente despre literatura universală în general, documente despre evoluţia literaturilor şi limbilor din ţările lumii.
În 2000 Bibliotecii Naţionale i s-a conferit statutul de bibliotecă – depozitar al materialelor Organizaţiei Naţiunilor Unite în Republica Moldova. În prezent colecţia ONU conţine circa 2000 de documente, în limbile engleză şi franceză.
În 2002 în BNRM a fost inaugurată Biblioteca poloneză, care a devenit un fel de platformă pe care se aşează relaţiile culturale moldo-polone. Lansările de cărţi noi (în special traduceri în limba română) ale celor mai de seamă scriitori şi istorici polonezi clasici şi contemporani li s-au alăturat lucrări de investigaţie şi valorificare bibliografică a fondului de carte poloneză rară şi contemporană.
Anual în fondul Bibliotecii intră 13-16 mii de documente din diferite surse de completare. Căile de completare a colecţiilor sunt următoarele: Depozitul legal al R.M., achiziţii, donaţii, schimb internaţional de publicaţii.
Începând cu anul 1950, Biblioteca recepţionează Depozitul legal pentru toate documentele tipărite pe teritoriul Moldovei, care include cărţi, periodice, documente audiovideo etc.
Colecţiile Bibliotecii sunt organizate într-un sistem unitar, care este determinat de destinaţia colecţiilor respective. Depozitele principale ale Bibliotecii sunt amplasate pe 9 niveluri ale blocului central. Aici se păstrează 60% din documentele Bibliotecii. Colecţiile speciale şi uzuale sunt aranjate în depozite separate, special amenajate. Documentele Bibliotecii ocupă 40.000 metri liniari de raft.
În 2003 a fost creat Centrul tehnic de Conservare şi Restaurare, care cu sprijinul Fundaţiei Soros-Moldova a fost dotat cu echipament modern pentru a aşeza pe bază de tehnologii avansate activitatea de salvgardare şi conservare a documentelor în BNRM şi în alte instituţii participante la programul naţional „Memoria Moldovei”. Lucrătorii Centrului efectuează un control permanent al fondurilor, care permite determinarea stării de conservare a documentelor şi depistarea publicaţiilor infectate şi deteriorate.
Anual se înscriu la Bibliotecă peste 13 mii de utilizatori. Pe parcursul anului se înregistrează aproximativ 130 de mii de frecvenţe şi circa 800 mii de documente împrumutate.
Colecţiile Bibliotecii sunt accesibile: în sălile de lectură, prin împrumutul interbibliotecar, prin împrumutul la domiciliu.
În Bibliotecă funcţionează 10 săli de lectură pentru utilizatori, opt din ele sunt specializate. Simultan, 450 de utilizatori pot consulta documentele în sălile de lectură.
Fiind instituţie publică de stat, Biblioteca Naţională este accesibilă tuturor cetăţenilor care au atins vârsta de 17 ani, cărora li se oferă toată gama de servicii prevăzute pentru o astfel de activitate: asistenţă bibliografică şi documentară, îndeplinirea comenzilor preliminare, rezervarea documentelor, acces la bazele de date electronice, xerocopierea publicaţiilor, multiplicări audio, restaurarea publicaţiilor, organizarea activităţilor cultural-ştiinţifice etc.
Biblioteca este vizitată de numeroase persoane oficiale, personalităţi de ştiinţă şi cultură din Republica Moldova şi de peste hotare.
În scopul satisfacerii cerinţelor de lectură şi de studiu ale beneficiarilor, BNRM foloseşte împrumutul interbibliotecar de publicaţii. Cetăţenii Republicii Moldova, în cazul lipsei documentelor căutate în localitate sau în ţară apelează la alte biblioteci, inclusiv din alte state, prin intermediul împrumutului interbibliotecar. Fiind centru naţional al împrumutului interbibliotecar, Biblioteca Naţională efectuează pe parcursul anului circa 10.000 tranzacţii de publicaţii.
Biblioteca, în calitatea sa de centru de informare şi documentare, este o valoroasă instituţie infodocumentară, sursa cea mai bogată de informare din Republică – prin colecţii, prin sistemul de difuzare a informaţiilor.
Sistemul de cataloage include 69 de cataloage de diferite tipuri: alfabetice, sistematice, cronologice, tematice, pe titluri pe subiecte etc. Din 1991 Biblioteca introduce informaţiile despre achiziţiile noi pe calculator, creînd baza de date bibliografice, care în prezent conţine circa 100 mii de înregistrări.Accesul on-line la baza de date se efectuează de la calculatoarele instalate în Sala de lectură şi în serviciile specializate.
Baza centrală de date este completată cu baze de date noi: Cultura în Moldova; Exteriorica; Periodice străine intrate în bibliotecile din Moldova; Publicaţii periodice electronice (EBSCO). Bazele de date se completează în fiecare an cu circa 10 mii de înregistrări.
Din 1997 BNRM este conectată la Internet. Lucrătorii BNRM oferă la solicitare informaţii bibliografice, efectuează îndrumarea utilizatorilor în regăsirea informaţiilor, elaborează instrumentele de informare, asigură asistenţă informaţională şi documentară a Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova.
Începând cu 30.06.97, în incinta Bibliotecii activează Biroul de Informare şi Documentare al Consiliului Europei.
În vederea informării beneficiarilor asupra repertoriului naţional de publicaţii şi a acoperirii funcţiilor pe care le exercită, BNRM elaborează o serie de lucrări, printre care: bibliografia naţională curentă, bibliografia retrospectivă, bibliografii de prezentare şi valorificare, buletine de documentare, bibliografii tematice etc.
În cadrul „Bibliografiei Naţionale a Moldovei”, BNRM elaborează compartimentele: „Exteriorica”, „Publicaţii oficiale”, „Teze de doctorat”.
Una din funcţiile BNRM este crearea cataloagelor colective. Catalogul general „Cartea Moldovei, sec. XVII-înc. sec. XX” prezintă prima încercare de a crea un repertoriu al cărţilor vechi apărute pe teritoriul nostru. La ora actuală în stadiul de elaborare se află volumul III, care va include cărţile tipărite cu alfabet de tranziţie din sec. XIX – prima jum. a sec. XX. Un instrument valoros de informare, rodul unei bune colaborări intreprinse de Biblioteca Naţională cu toate bibliotecile importante din Moldova, îl constituie repertoriul de reviste „Catalogul colectiv al periodicelor străine intrate în bibliotecile mari din Moldova”.
Din 1958 BNRM a publicat liste de literatură la datele memorabile şi remarcabile ale Moldovei. Din 1992 Biblioteca editează Calendarul Bibliotecarului destinaţia cărora a fost de a semnala cele mai semnificative şi memorabile date, referitoare la comemorarea unor personalităţi eminente importante din istoria, cultura şi civilizaţia românească şi universală. Din 2000, extinzând cu mult profilul şi cercul de domenii din care sunt selectate evenimentele memorabile şi personalităţile de seamă, publicaţia a devenit Calendar Naţional. Prin ţinuta şi audienţa ei, publicaţia a devenit cunoscută în ţară şi peste hotare. Din colegiul redacţional fac parte acad. P. Soltan, dr. prof. A.Marinciuc, cercetătorul şi scriitorul Iu. Colesnic ş.a.
Din 1993 BNRM editează buletinul de informare şi documentare „Cultura în Moldova”, care cuprinde cărţi, studii şi articole din culegeri şi publicaţii seriale, recenzii, intrate în colecţiile BNRM.
Valorificarea colecţiilor dă o nouă dimensiune interesului Bibliotecii pentru valorile naţionale şi universale din toate timpurile. Valorificarea colecţiilor se realizează prin organizarea studiilor, editarea publicaţiilor, organizarea activităţilor cultural- ştiinţifice, expoziţiilor etc.
Biblioteca elaborează publicaţii solicitate nu numai în cadrul republicii, dar şi în străinătate, cum ar fi: „Bibliografia Naţională: Exteriorica”; „Calendarul Naţional”, buletinul „Cultura în Moldova”, „Cronica vieţii politico-administrative, social-economice fi culturale a Moldovei”, anuarul Imaginea Republicii Moldova în străinătate” etc. Anual, Biblioteca editează până la 30 titluri de publicaţii cu un volum de peste 150 coli de tipar: publicaţii bibliografice, metodice, promoţionale etc.
Activităţile culturale au devenit una dintre preocupările cele mai importante ale BNRM, anual fiind organizate circa 50 de manifestări, care sunt susţinute de către uniunile de creaţie, de ambasadele acreditate în Moldova, de oamenii de cultură şi ştiinţă. Cele mai importante manifestări sunt: Salonul Naţional de Carte, Cenaclul Literar „Mioriţa”, polipticul cultural-istoric şi ştiinţific „Basarabenii în lume”, Ateneul „Moldova”, Salonul Muzical, Salonul de Artă, Cafeneaua filosofică, activităţi pedagogice.
Cea mai de anvergură şi cea mai complexă acţiune culturală a BNRM – Salonul Naţional de Carte — a devenit una din cele mai importante evenimente din viaţa republicii. De câţiva ani salonul se bucură de participarea unor edituri importante din multe ţări, devenind, practic, unul internaţional şi beneficiind de o imagine prestigioasă în lume, contribuind esenţial şi la constituirea imaginii noi a BNRM. Premiile acordate de acest Salon sunt considerate de autori, editori, poligrafişti drept etape marcante în cariera lor.
Lunar Biblioteca organizează expoziţii-eveniment, realizate în colaborare cu ambasadele acreditate la Chişinău, instituţiile cointeresate. Sarcina de a reda atmosfera epocii respective, aşa cum a fost văzută şi simţită ea de protagonistul expoziţiei, presupune o muncă serioasă, dificilă de documentare. Viziunile arhitecturale, cromatice şi optice asupra spaţiului expoziţional au venit să dea formă aleasă expoziţiei-eveniment.
Sistemul de difuzare culturală (programele şi manifestările sus-numite, activitatea editorială) a transformat Biblioteca Naţională în unul din cele mai importante centre culturale din republică. Activitatea Bibliotecii este reflectată în mass-media anual prin circa 100 de informaţii, prezentări, interviuri. BNRM desfăşoară activitatea amplă cu redacţiile de profil de la radio-televiziune, cu presa; foloseşte Internetul în acţiunile publicitare şi de marketing.
În calitate de centru bibliologic naţional, Biblioteca efectuează: asigurarea unităţii naţionale în biblioteconomie, asistenţa informaţională şi documentară în domeniu, cooperarea bibliotecară naţională şi internaţională, racordarea activităţii bibliotecilor din Moldova la metodologiile şi tehnicile biblioteconomice moderne, organizarea unor studii şi cercetări fundamentale în toate domeniile biblioteconomiei, asigurarea organizatorică a sistemului de perfecţionare a lucrătorilor de bibliotecă din Moldova, sintetizarea şi analiza statisticii în domeniul bibliotecar, organizarea întrunirilor profesionale la nivel naţional. În baza situaţiilor statistice recepţionate de la bibliotecile publice şi de la celelalte tipuri de biblioteci BNRM elaborează materialul de sinteză „Activitatea bibliotecilor publice în cifre” şi „Indicatorii principali de activitate a Sistemului Naţional de biblioteci”.
Biblioteca preia de la bibliotecile de toate sistemele, de la organizaţiile de stat şi obşteşti dublete, donaţii şi orice alte publicaţii disponibile şi redistribuie tipăriturile preluate bibliotecilor şi altor instituţii cointeresate. Fondul Rezervei Naţionale de publicaţii constituie 8 mii de volume.
BNRM distribuie către bibliotecile publice şi alte biblioteci din teritoriu donaţiile de carte venite din România şi alte ţări ale lumii, completeaza abonamente la reviste şi ziare, participă în activitatea Comisiei guvernamentale privind distribuirea publicaţiilor achiziţionate în mod centralizat de Guvern.
Biblioteca efectuează studii privind istoria bibliotecilor din Basarabia în sec. XIX, lectura în spaţiu şi timp, cele mai bune cărţi ale anului ş.a. În comun cu Asociaţia Bibliotecarilor organizează concursurile „Cel mai bun bibliotecar al anului” şi „Cea mai reuşită lucrare din domeniul bibliologic”.
BNRM anual organizează simpozioanele ,Anul bibliologic”, „Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional”, Seminarul Naţional al managerilor de biblioteci. În scopul informării şi perfecţionării tuturor specialiştilor în domeniu, BNRM editează o serie de publicaţii de specialitate: „Biblioteconomia Moldovei: cadru de reglementare” „Buletin bibliologic” (înregistrează noile intrări în domeniul bibliologiei în colecţiile BNRM şi ale altor centre biblioteconomice, informaţii asupra bibliografiilor nepublicate, o cronică a activităţii bibliologice etc), ediţii periodice de specialitate „Magazin bibliologic” şi „Gazeta bibliotecarului” ş.a. Publicaţiile editate de BNRM sunt spaţii de confluenţe ale ideilor, opiniilor, experienţelor şi performanţelor bibliotecare nu numai în Moldova, dar şi din alte ţări.
BNRM este principalul generator de idei ştiinţifice în domeniu, centrul motrice care să întreţină circulaţia de idei bibliologice în ţară. Biblioteca a lansat o sumă de idei care au asigurat mersul înainte al bibliologiei naţionale şi au deschis accesul la noi zone de cunoaştere bibliologică. Pe parcursul ultimilor ani Biblioteca a elaborat diverse proiecte şi programe: Memoria Moldovei (Programul Naţional), Digitalizarea patrimoniului documentar, Sistemul informaţional — bibliografic integrat al bibliotecilor din Moldova (SIBIMOL) ş.a. În cadrul programului naţional „Memoria Moldovei”, BNRM a elaborat un proiect de digitalizare a documentelor de patrimoniu imprimat, pentru realizarea căruia Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare tehnologică a oferit un sprijin financiar. Proiectul prevede trecerea documentelor patrimoniale, incluse în Registrul programului „Memoria Moldovei”, pe suport electronic, crearea bazei de date cumulative „Cartea veche a Moldovei” şi demararea procesului de creare a bibliotecii virtuale „Moldova”.
Automatizarea Bibliotecii a început în anul 1989 odată cu achiziţionarea primelor computere. Astăzi Biblioteca dispune de o reţea locală de 35 de locuri de muncă automatizate şi de softul TINLIB (procurate cu sprijinul Fundaţiei SOROS). În Bibliotecă funcţionează Centrul de automatizare, care acordă asistenţă în domeniu şi altor biblioteci şi participă la diferite proiecte de informatizare.
Noile tehnologii implementate în Bibliotecă au impus modificări esenţiale în structura Bibliotecii, care în prezent cuprinde 25 de compartimente. În cadrul Bibliotecii activează 280 de salariaţi (205 – bibliotecari). Nucleul colectivului îl constituie personalul cu o vechime în muncă de peste 15 ani.
Biblioteca este amplasata în două edificii: blocul central „Vasile Alecsandri” şi blocul nr. 2 „Alexe Mateevici”. Blocul central a fost construit în 1961 după un proiect special. Blocul nr. 2 îşi începe istoria din anul 1902 (la înc. veacului aici s-a aflat Facultatea de Teologie a Universităţii din Iaşi cu sediul la Chişinău, în care, la vremea sa, şi-a făcut studiile Alexe Mateevici). În anul 1987 această clădire trece din posesiunea Institutului Politehnic în proprietatea Bibliotecii Naţionale, aici fiind amplasate serviciile: Colecţii de artă şi hărţi, Depozitul Legal, Dezvoltarea in biblioteconomie, Studii şi cercetări.
În 1997, de ziua Hramului Municipiului Chişinău, în faţa Bibliotecii a fost dezvelită statuia clasicului literaturii române Vasile Alecsandri.
În 2002, pentru rezultate excelente în domeniul calităţii producţiei şi serviciilor, precum şi în cel de implementare a metodelor efective de conducere, Comitetul organizatoric al Proiectului „UNIUNEA EUROPEANĂ – SEC. XXI” a conferit Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova şi directorului general al Bibliotecii decoraţia internaţională „Clasa europeană a calităţii” în nominaţiile „Conducătorul secolului XXI” şi „Instituţia secolului XXI”.
Astăzi Biblioteca Naţională este un focar de cultură şi civilizaţie al ţării, care a adus şi aduce un mare aport la formarea multor generaţii de intelectuali.

Relaţii internaţionale
Cooperarea cu lumea exterioară este subiectul unor acorduri, protocoale de colaborare, întâlniri. Printre cele mai importante acorduri sunt protocoalele de colaborare cu Biblioteca Naţională a României, Biblioteca de Stat a Rusiei, Biblioteca Judeţeană Iaşi ş.a. Domeniile colaborării sunt diferite: schimbul de publicaţii, împrumutul interbibliotecar, organizarea activităţilor comune, schimb de vizite, selectarea şi difuzarea informaţiilor solicitate etc.
BNRM întreţine relaţii de schimb cu 45 de parteneri. Principalii parteneri străini cu care Biblioteca realizează un schimb permanent şi eficient sunt, în primul rând, bibliotecile naţionale şi universitare, instituţiile ştiinţifice, printre care: Biblioteca Congresului (S.U.A.), Biblioteca Naţională a Franţei, parteneri din România, Suedia, Germania etc. Pe parcursul unui an, prin intermediul schimbului internaţional de publicaţii BNRM recepţionează circa 2 mii volume de documente.
Cu participarea bibliotecilor din România şi din alte ţări BNRM organizează anual activităţile cultural-ştiinţifice: Salonul Naţional de Carte, simpozionul „Valori bibliofile”, polipticul „Basarabenii în lume” ş.a.
Anual BNRM găzduieşte numeroşi oaspeţi de peste hotare, dintre care fac parte specialişti de biblioteconomie, oameni de cultură, artă, literatură etc.

Odainic, Ioan Gh. Almanah enciclopedic: Vol. I.- Chișinău, 2009. – P. 68-76.

Advertisements

2 thoughts on “Biblioteca Naţională a Republicii Moldova (BNRM)

  1. Buna, BNRA,
    Te respect, dar tu procedez advers. Mi-ai atestat numai 4 publicaţii, pe când sunt peste 200. Şi volume interesante (despre răzeşi – e unica din sec. al XX-lea, despre Nicolae Iorga, un manuscris publicat şi transliterat, multe articole despre răzeşi, istoria m. Bălţi, publicaţii în domeniul criticii teatrale şi literare, istoriografie. Vai, mă laud şi miroase urât. Dar e adevărat ce zic. Biblioteca ştiinţifică a Universităţii “A.Russo” ştie mai bine. Doamna director Elena Harconiţa (0231 52445). Dar numai să nu răspândeşti ideia, că vreau să mă laud. Doamne fereşte.Întrabă printre altele.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s