Muzeul Naţional de Arte Plastice

În anul 1938, în cadrul unei şedinţe a Societăţii de Arte Frunoase din Basarabia, Alexandru Plămădeală a lansat propunerea de a înfiinţa la Chişinău o pinacotecă municipală. Tot în acel an urma să se deschidă cel de-al X-lea Salon de Artă, la care în afară de artişti plastici – membri ai Societăţii de Arte Frunoase şi-au expus lucrările şi profesorii de desen de la diferite instituţii de învăţământ din Chişinău. Una dintre condiţiile de participare era ca lucrările, care urmau a fi selectate de un juriu special format, să fie donate pentru viitoarea Pinacotecă. Astfel, din cele 291 de lucrări expuse în cadrul acestui salon au fost triate 128. La ele s-au mai adăugat încă 21 de opere-donaţii particulare. Mai târziu, la solicitarea lui A.Plămădeală, Ministerul Culturii şi Artelor din România a transmis pentru Pinacoteca din Chişinău 12 opere de artă.
La 26 noiembrie 1939, în incinta Primăriei oraşului Chişinău a fost inaugurată Pinacoteca municipală, având un fond iniţial de 161 de lucrări. La acest eveniment cultural deosebit a fost prezent şi sculptorul A.Plămădeală, care a fost nu doar promo-torul ideii organizării Pinacotecii, dar a contribuit prin toate mijloacele la realizarea ei definitivă. Primul director al Pinacotecii a fost numit August Baillayre. În anul 1940, după anexarea Basarabiei la URSS, Pinacoteca Municipiulu Chişinău a fost reorganizată în Muzeul Republican de Arte Plastice al RSSM. Aşadar, în baza celor menţionate mai sus, avem dreptul să considerăm colecţiile
Pinacotecii Municipale drept punct de pornire sau nucleul fondării actualului Muzeu Naţional de Arte Plastice al Republicii Moldova.
În 1941, colecţiile Muzeului au fost evacuate în or.Harkov (Ucraina). Astăzi, cu regret, nu cunoaştem aproape nimic despre soarta acestora, fiind, probabil, distruse sau înstrăinate în timpul strămutărilor.
Începând cu anul 1944, Muzeul Republican de Arte Plastice îşi reîncepe acti-vitatea în unul dintre cele mai fastuoase edificii din Chişinău-casa sau „palatul” lui Vladimir Hertz, construită între anii 1903-1905. Autorul proiectului a fost arhitectul austriac H.Lonssky. Acest edificiu reprezintă o adevărată capodoperă arhitectonică, construit în stil baroc vienez, cu o deosebită bogăţie ornamentală atât în exterior, cât şi în interior.
În 1957 muzeului i-a fost transmisă şi casa avocatului M.Kligman, amplasată în imediata apropiere de prima. Aceasta din urmă a fost construită la sfâeşitul secolului al XlX-lea în stil neoclasicist.
Din 1988 sediul principal al Muzeului casa Hertz a fost închis pentru restaurare, iar sălile din casa lui Kligman au fost reamenajate ca depozite pentru păstrarea patrimoniului.
Începând cu anul 1989 şi până în prezent activitatea Muzeului Naţional de Arte Plastice se desfăşoară în incinta clădirii cu nr.115, de pe str. 31 August 1989. Tot în sălile acestui edificiu este organizată şi expoziţia permanentă a Muzeului. Acest monument de arhitectură a fost construit în anul 1900, după proiectul arhitectului A.Bernardazzi în stil neoclasicist cu elemente gotice. Iniţial, aici a funcţionat liceul de fete „Principesa Natalia Dadiani”.
După reluarea activităţii în 1944, Muzeul continuă să-şi îndeplinească funcţiile sale specifice: colecţionarea, conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural-artistic, în vederea studiului, educaţiei şi al recreării.
Completarea colecţiilor Muzeului se face prin politica de achiziţii: cumpărări, donaţii, transferuri ş.a. Astfel, datorită caracterului perpetuu al acestui proces, în prezent patrimoniul Muzeului Naţional de Arte Plastice numără peste 44 mii de lucrări, care, sub aspectul structural, se prezintă astfel:
• Colecţia de artă antică (monedă, sculptură, artă decorativă)
• Colecţia de artă medievală (icoane, obiecte de cult, carte veche)
• Colecţia de pictură moldovenescă, sec.XIX-XX
• Colecţia de grafică moldovenească, sec.XIX-XX
• Colecţia de sculptură moldovenească, sec.XLX-XX
• Colecţia de artă decorativă moldovenească (covoare, tapiserie, ceramică, obiecte de lemn, de sticlă etc.) sec.XX
• Colecţia de pictură şi miniatură rusă, secXVIII-XX
• Colecţia de grafică rusă, sec.XVIII-XX
• Colecţia de sculptură rusă, sec.XVIII-XX
• Colecţia de artă decorativă rusă, sec.XIX-XX.
• Colecţia de pictură şi miniatură vest-europeană, sec.XV-XX (Italia, Franţa, Austria, Olanda, Flandra, Anglia, Spania)
• Colecţia de sculptură vest-europeană, sec.XVIII-XX
• Colecţia de numismatică şi medalistică (România, Germania, Franţa, Italia, Polonia, Rusia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Grecia, Belgia, Suedia, Elveţia, Ungaria, Egipt, Spania, Irlanda, S.U.A.), sec.XVI-XX.
Una dintre sarcinile primordiale ale Muzeului este cea a conservării şi restaurării pieselor de patrimoniu. La realizarea acesteea lucrează o echipă de restauratori, care, cu deosebită măiestrie şi minuţiozitate, redau şi prelungesc viaţa multor opere de o incontestabilă valoare artistică.
Domeniul de activitate şi cercetare ştiinţifică încadrează strategia de organizare şi valorificare a patrimoniului Muzeului. Muzeografii şi cercetătorii ştiinţifici îşi concentrează eforturile asupra procesului de evidenţă cât mai complete şi mai ample a acestuia. Totodată, cercetătorii ştiinţifici, în rezultatul unei vaste activităţi de docu-mentare, contribuie prin investigaţiile lor la acumularea de informaţii şi date fiind astfel scoase din anonimat opere de o excepţională valoare care sunt aduse în atenţia publicului larg.
Expoziţia permanentă a MNAP, cu genericul „Artă naţională şi universală”, include cele mai reprezentative opere din patrimoniul Muzeului. În cadrul acesteia, arta naţională a beneficiat de spaţiile cele mai ample.
În cadrul expunerii s-a dorit reflectarea evoluţiei artei naţionale începând cu sf.sec.
al XlX-lea până în anii ’80 ai sec.al XX-lea. Sunt punctate momente de referinţă din creaţia maeştrilor autohtoni: A.Plămădeală {Autoportret, Mulsul oilor, Portretul soţiei (sculptură); M.Grecu (Femeie cu basma galbenă, Maternitate); V.Rusu-Ciobanu (Fata la fereastră, La joc),M.Petric (Dimineaţa în Moldova); A.Zevin (Natură statică); I.Vieru (Baladă despre pământ); A.David (Amiaza, Roada) etc.
Un loc aparte în expoziţia Muzeului îl ocupă colecţia de artă medievală, care cuprinde icoane, obiecte bisericeşti, carte veche. Printre lucrările de referinţă pot fi menţionate icoanele Maica Domnului Hodighitria (autor anonim) secXVI, Portretul lui Moise, sec. XVII-încep. sec. XVIII (şcoala grecească), Maica Domnului, 1808 a lui Gherasim-zugravul, Deisis, 1826 ş.a.
Încăperile rezervate artei universale concentrează adevărate valori ale căror autori reprezintă diverse şcoli din mai multe ţări europene: Italia, Olanda, Danemarca, Germania, Anglia, Rusia ş.a. Punctul de mare atracţie în acest caz îl constituie lucrarea Sf.Ecaterina din Alexandria a lui Luini Bernardino (1480-1532), urmată de alte lucrări de referinţă: Sfânta familie cu Ioan Botezătorul, secXVI (pictor anonim), Închinarea magilor, secXVI, (pictor anonim), Natură statică de son Ioris Van (1625-1667), Portretul fiicei regentului ducelui Filippe de orlean Charlotte Aglaia, Fata cu fructe de Orest Kiprenskii (1782-1835) Dimineaţa pe ţărmul Crimeei de Ivan Aiva-zovski (1817-1900).
Arta decorativă îşi are locul potrivit în expoziţia permanentă a Muzeului. Aceasta este reprezentată de lucrări de tapiserie, goblenuri, ceramică, ale unor artişti consa-craţi din Moldova, dintre care: Valentina Poleacov, Elena Rotaru, Serghei Ciocolov, Maria Saca-Răcilă ş.a.
Printre personalităţile care au condus şi activat în cadrul Muzeului Naţional de Arte Plastice pot fi menţionaţi Mihai Petric, Igor Vieru, Ion Taburţă, Kir Rodnin, Sergiu Cuciuc, Eleonora Romanescu.
Astăzi, MNAP se confruntă cu o serie de probleme legate de condiţiile improprii în care acesta îşi desfăşoară activitatea. Or, de la înfi-inţare şi până în prezent nu a avut parte de un sediu corespunzător pentru conservarea patri-moniului şi a organizării expoziţiei perma-mente. De fiecare dată, în aceste scopuri au fost folosite edificii adaptate, acest lucru având un impact distructiv în primul rând asupra patri-moniului Muzeului. Situaţia poate fi schim-bată doar în urma construirii unui sediu după un proiect adecvat funcţiilor de bază ale unui muzeu pentru a nu permite ca acest impact să perpetueze.

Odainic, Ioan Gh. Almanah enciclopedic: Vol. I. – Ch., 2009. – p.96-98
Advertisements

2 thoughts on “Muzeul Naţional de Arte Plastice

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s