Parcuri din Chişinău: Dendrariu

Dendrariul (director Ion Uzun). Dendrariul este o oază verde (83 ha) a sectorului Buiucani. Are o mare importanţă, servind ca rezervor de oxigen şi un bun filtru natural al aerului. Serveşte şi drept loc de recreare pentru locuitorii municipiului. Luând în considerare însemnătatea sa ştiinţifică şi practică, Dendrariul a fost luat sub ocrotirea statului prin legea adoptată la 16 iulie 1998 de Parlamentul Republicii Moldova. Parcul este parte componentă a Asociaţiei Internaţionale a Grădinilor Botanice de Conservare a Mediului cu sediul la Richmond (Marea Britanie).
Actualmente genofondul Dendrariului, care prin diversitatea şi bogăţia colecţiilor sale nu cedează renumitelor parcuri „Alexandria” şi „Sofievca”, constituie o valoare inestimabilă a Republicii Moldova. Acest genofond este reprezentat prin 1 820 de taxoni, dintre care arbori şi arbuşti – 1 300 taxoni, plante floricole, inclusiv trandafiri -520 taxoni.
Deoarece primii arbori şi arbuşti au fost plantaţi la începutul anilor cincizeci ai secolului trecut, Dendrariul posedă un important fond semincer de plante rare şi înalt decorative, care reprezintă în cea mai mare parte flora Americii de Nord, a Europei şi Asiei. Aceasta îi permite să facă schimb de seminţe cu mai mult de 30 de ţări ale lumii, completându-şi astfel colecţiile cu plante noi.
Este semnificativ faptul că în colecţiile Dendrariului cresc nouă specii de plante lemnoase din cele 13 înscrise în Cartea Roşie a Republici Moldova, şi anume: Alnus glutinosa, Alnus incana, Euonymus nana, Genista tetragona, Crataegus pentagyna, Padus avium, Pyms elaeagnifolia, Staphylea pinnata, Rhamnus tinctoria.
De asemenea, Dendrariul deţine şi şapte specii de plante ierboase din flora spon¬tană a ţării noastre, care sunt pe cale de dispariţie şi sunt ocrotite de stat: Anemone silvestris, Pulsatila nigricans, Primulaveris, Cannellaria maialis, Dianthus deltoides, Digitalis lanata, Duchenea indica.
Pe lângă aceste rarităţi, în parc cresc şi plante lemnoase fare din flora mondială (relicve şi endeme). Relicvele sunt martorii vii ai mileniilor trecute. Drept exemplu clasic serveşte Ginkgo biloba (descoperit pentru prima dată în Japonia, către 1690). Acesta e unicul reprezentant al clasei ginkgo ajuns în zilele noastre din perioada triasică. Se presupune că în pădurile cu aceşti copaci, care au existat cu milioane de ani în urmă, trăiau pangolini-dinozauri.
Uimesc şi atrag o mulţime de vizitatori prin exteriorul şi florile neobişnuite astfel de relicve vechi precum Liriodendron tulipifera, Magnolia, Metasequoia ş.a.
Pe parcursul activităţii sale ca întreprindere municipală, Dendrariul şi-a mărit colecţiile de 1,5 ori. în pofida condiţiilor economice dificile, se efectuează îngrijirea sistematică a plantelor, se completează expoziţiile existente şi se creează altele noi: rocariu, grădina cu înflorire permanentă etc. în această perioadă la pepinierele Dendrariului s-au înmulţit şi s-au plantat în spaţiile verzi ale ţării zeci şi sute de mii de plante decorative. Printre acestea sunt genurile şi speciile A: Beluta, Pinus, Juni-pems, Spiraea, Cornus, Forthizia ş.a. în exemplare unice, în zonele verzi pot fi întâlnite genuri rare: Pinus bungeana, Pinus Koheana, Acer miyabei, Eucommia ulmoides, Cercis, Taxus baccata ş.a.m.d.
Colectivul Dendrariului este constituit din 80 de angajaţi. întreprinderea este formată din cinci sectoare şi grupe de ştiinţă (sectorul dendrologic, sectorul de floricultură a gruntului închis şi deschis, sectorul de pepinieră experimentală, sectorul energetico-mecanic şi sectorul pază). Colaboratorii participă activ la conferinţe şi expoziţii naţionale şi internaţionale, publică lucrări ştiinţifice. Sunt deţinători ai unor premii valoroase (Expoziţia „Simfonia lalelelor”, a XXIII-a ediţie, 2000, Piteşti, România; „Floralia” ediţia a IX-a, 2000, Târgu-Neamţ; „Simfonia lalelelor” ediţia a XXIV-a, 2001, Piteşti; „Zilele culturale ale Bârladului” Expo-Flora, Bârlad 2001).

Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” este cel mai vechi parc conceput şi amenajat în manieră clasică la Chişinău. Se consideră că ar fi fost plantat în 1818, pe timpul guvernatorului general al Basarabiei Bahmetiev. De fapt, parcul a fost plantat în anii 1816-1817, când a fost fixat pe harta oraşului. Planul a fost întocmit de Ozmidov, arhitect şi inginer cadastral al Basarabiei. Lucrările principale au început în 1825, când inginerul cadastral Bogdan Eitner a trasat aleile, au fost plantaţi arbori şi arbuşti, inclusiv 1 000 de salcâmi. Forma definitivă Grădina Publică o obţine în 1835. Mai târziu au fost amenajate intrările, 2 fântâni arteziene cu o adâncime de 13 m, pavilioane de recreaţie, scrâncioburi, 2 orologii. Accesul în parc era cu plată.
Până în 1863 parcul era înconjurat de un gard de nuiele, fiind înlocuit cu unul de lemn. Ulterior, Primăria Chişinăului a dispus ridicarea unui zid de piatră, dar la propunerea lui Al. Bernardazzi a fost turnat un gard din fontă. În 1885 aici a fost montat bustul lui A. Puşkin. În 1928 la intrarea centrală în Grădina Publică a fost instalat monumentul domnitorului Ştefan cel Mare.
În 1958 a fost amenajată Aleea Clasicilor cu 12 busturi ale scriitorilor clasici ro¬mâni, cărora, ulterior, li s-au alăturat busturi ale unor mari scriitori români din sec. XX.
În parc sunt reprezentate circa 50 de specii de arbori, câţiva duzi şi salcâmi având vârsta de 130-160 de ani.
De-a lungul anilor, la amenajarea Grădinii Publice din centrul Chişinăului şi-au adus contribuţia numeroase personalităţi: arhitecţii Ozmidov, Gaschet, Gordeev, Zauşchevici, Bernardazzi (senior şi junior), Şciusev, Naumov, Kurţ, sculptorii Opekuşin, Plămădeală, Dubinovski etc. (Chişinău. Enciclopedie, Chişinău, „Museum”, 1997, p. 234-235.)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s