Istoria Chişinăului : generalităţi

“Oraşul meu alb, eşti ca o floare din piatră”

Chişinăul reprezintă una dintre cele mai vechi şi importante localităţi din Republica Moldova. În prezent, el este centrul principal administrativ, economic, ştiinţific şi cultural din ţară. Aşezat pe un loc pitoresc, Chişinăul produce o impresie plăcută asupra oaspeţilor şi locuitorilor republicii. Oraşul cuprinde un teritoriu de circa 120 de kilometri pătraţi şi are aproape un milion de locuitori, printre care sunt reprezentanţi a zeci de naţionalităţi. Baza lui o constituie moldoveni, ruşi, ucraineni, evrei, găgăuzi, bulgari.

Până în anul 1812 acesta aparţinea principatului Moldova, din 1812 până în 1918 – imperiului Rus, din 1918 până în 1949 – României, din 1949-1991 – Uniunii Sovietice. Astăzi, de asupra instituţiilor ce reprezintă puterea de stat în republică – Preşidenţia, Parlamentul, clădirea Guvernului – fâlfâie drapelul tricolor al statului suveran.
Pentru prima dată Chişinăul este menţionat în anul 1436. În secolul al XlX-lea a fost elaborat planul general de dezvoltare a oraşului. A început construcţia edificii-lor moderne din piatră, având o originală structură arhitectonică, multe dintre care înfrumuseţează şi astăzi aspectul oraşului.
La calitatea înaltă a construcţiilor şi înzestrarea Chişinăului a contribuit marele arhitect A. Bernardazzi, care, în decurs de 30 de ani, a ocupat postul de arhitect principal al oraşului. El a proiectat şi a construit edificiile cele mai importante, care şi acum constituie mândria acestuia.
În anul 1836 a fost finisată con-strucţia complexului Bisericii Catedrale şi Clopotniţei. În perioada sovietică, Clopotniţa a fost demolată şi doar odată cu obţinerea independenţei Republicii Moldova, la iniţiativa unui şir de personalităţi marcante şi a conducerii Primăriei municipiului Chişinău, cât şi cu suportul mai multor chişinăuieni, a fost reconstruită Clopotniţa, iar Catedrala a fost restaurată.

 

În 1870 a fost construită gara feroviară, iar în 1871 a fost deschisă circulaţia pe sectorul Tiraspol-Chişinău a căii ferate. Organizarea apeductului orăşenesc s-a început în 1892, când au fost construite primele două castele de apă.
Pe parcursul ultimilor ani, capitală Moldovei şi-a schimbat considerabil imaginea. Au fost reconstruite străzile Ismail, Ceucari, Ciuflea, au fost inaugurate noi linii de troleibuz spre Porţile Oraşului, Gara de Sud, Poşta Veche, Buiucanii Vechi, Durleşti.
Sub aspect economic, Chişinăul este, în prezent, cel mai mare şi dezvoltat centru industrial al ţării. Industria este reprezentată de mai mult de 34.500 agenţi economici, întreprinderi constructoare de maşini, de aparate, de electronica, giuvaergie, întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare, este dezvoltată prelucrarea lemnului şi producerea mobilei, prelucrarea pieilor naturale şi producţia pielii artificiale, poligrafia. Zeci de întreprinderi mari au fost transformate în societăţi pe acţiuni. Au apărut sute de întreprinderi mixte, printre fondatorii cărora se află persoane juridice din Germania, Italia, România, Bulgaria, Olanda, Belgia, Turcia, Rusia, Ucraina, Belarus.
În Chişinău sunt 205 grădiniţe de copii, 133 şcoli medii şi licee, 16 instituţii superioare de învăţământ şi 20 de colegii, numărul cărora creşte în continuu. În Chişinău funcţionează Academia de Ştiinţe a Moldovei, care dispune de o reţea ramificată de institu-ţii de cercetări ştiinţifice de profil larg.
Viaţa culturală este menţinută de 11 teatre, 9 muzee, 5 săli de concerte, 48 biblioteci, 44 case de cultură, 8 cinematografe. În Chişinău este desfăşurată activitatea multor uniuni de creaţie: Uniunea Scriitorilor, Uniunea Pictorilor, Uniunea Cineaştilor, Uniunea Compozitorilor, Uniunea Jurnaliştilor, Uniunea Arhitectorilor, Uniunea Fotografilor şi altele.
Oraşul nostru dispune de stadioane moderne şi complexe sportive, hipodrom, de asemenea, de bine cunoscutul traseu de motocros, recunoscut de specialiştii din acest domeniu ca unul din cel mai bun în Europa.
Astăzi, Chişinăul este un oraş european. Bulevarde largi şi luminoase, parcuri şi scua-ruri inundate de verdeaţă, edificii moderne situate în vecinătatea clădirilor cu elemente ale arhitecturii tradiţionale, toate acestea ne prezintă oraşul într-un colorit aparte.
Capitala este de o frumuseţe rară, îndeosebi în sezonul de toamnă, când frunzele colorează parcurile şi pavajele într-o nuanţă aurie.

Autor : Natalia, Coroi.
Post-Factum, nr.8, 2008. P. 28-31.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s