Alexandru Bernardazzi : arhitect

Alexandru Bernardazzi : In memoriam

În urmă cu mai bine de un deceniu, chişinăuienii i-au permis să revină în mijlocul lor. Mai întîi, au dat numele lui unei străzi (fosta Ferarilor), apoi au instalat pe cîteva clădiri plăci comemorative – fapt mai mult decît îmbucurător, care poate fi tîlcuit ca un prinos de recunoştinţă pentru ceea ce a făcut, dar şi ca începutul ispăşirii unui păcat comis faţă de el. Încă fiind în viaţă, Alexandru Bernardazzi a avut grijă să lase cuvînt ca, oriunde s-ar afla în momentul cînd îşi va trăi ultimele sale clipe, să fie înmormîntat la Chişinău. Cînd au sosit aceste clipe, se afla în oraşul Fastov, de unde a şi fost adus şi înmormîntat în partea de sud a cimitirului de pe strada Armenească, în sectorul pentru luterani, alături de mama sa, în cavoul pe care-l proiectase el însuşi. În anii ’60 ai secolului trecut, acest sector al cimitirului a fost distrus, pe locul lui urmînd să fie construit nu altceva decît un cinematograf, Gaudeamusul de astăzi. De o asemenea barbarie am dat dovadă de mai multe ori în istoria noastră – să ne amintim doar de cimitirul Roşcanu, unde au fost distruse mormintele nobilimii basarabene, de cimitirul de la Botanica… Nimănui nu i-a dat prin gînd că osemintele ar trebui depuse în altă parte, reînhumate, fie şi fragmentar, îndeosebi atunci cînd era vorba de o personalitate. Cred că această situaţie anormală şi ruşinoasă pentru noi – dea Domnul să ne fie de învăţătură! – e una dintre cauzele trecerii îndelungate sub tăcere a numelui lui Alexandru Bernardazzi.
Dorinţa de a fi înmormîntat la Chişinău poate fi înţeleasă ca o respectare a tradiţiei de a odihni pe veci alături de cei apropiaţi, însă, personal, mai sînt dispus să cred că, în cazul lui, e vorba, în aceeaşi măsură, dacă nu şi în una mai mare, de o profundă legătura personală cu oraşul nostru.
Pentru că anume aici a debutat ca profesionist, anume aici, sa zicem aşa, şi-a făcut proba de condei ca arhitect. În acea vreme, Chişinăul era un oraş gubernial cazon, cu o arhitectură tipic rusească, impusă de modelele acceptate în întregul imperiu. În această stare de lucruri putea sa facă schimbări doar un architect conceptual iar Alexandru Bernardazzi s-a dovedit a fi anume un arhitect conceptual, calitate pe care o posedă profesionişti număraţi… Cheia pe care şi-a propus-o în activitatea sa a fost, de fapt, un program estetic, pe care l-a realizat ca un intelectual în cel mai profund înţeles al cuvîntului. Era arhitect în cîteva generaţii. Tatăl lui, Iosif Bernardazzi, a fost arhitect la curtea ţarului rus Nicolai I, înainte de aceasta participînd, împreună cu doi fraţi ai săi, la edificarea Catedralei Isaak din Sankt-Peterburg. Deci, pu-tem spune că avea implantate genetic în fiinţa sa caracteristicile necesare pentru o carieră proeminentă în arhitectură, suplimentîndu-le cu studii serioase, făcute tot la Sankt – Petersburg, oraşul însuşi servindu-i drept manual de urbanistică.
În perioada cît a fost arhitectul principal al Chişinăului – 22 de ani, începînd cu 1856, pe parcursul cărora, potrivit unor surse, un timp a fost plecat din Basarabia din cauza unor controverse cu primarul de atunci, Carol Schmidt – Alexandru Bernardazzi a reuşit să-i dea oraşului o faţă, impunînd în arhitectura lui un anumit limbaj arhitectonic. A fost specialistul care a împreunat stilurile, creînd unul pe care-l putem numi, fără nici o ezitare, stilul Bernardazzi. Acesta conţine elemente şi de clasică, şi de baroc, şi de gotică, ele fiind îmbinate atît de firesc şi armonios, cum le poate îmbina doar un adevărat spirit creator. În felul acesta, clădirile proiectate de Alexandru Bernardazzi, ba chiar şi cele la care lucra în colaborare cu alţi arhitecţi, nu erau pur şi simplu nişte edificii, erau obiecte care educau un bun gust.
Nu am nici o îndoială că, în ceea ce a făcut, a urmărit şi această idee sau, nu-i exclus, ea a fost chiar principala – de a educa oamenii prin frumosul mediului în care trăiesc ei, de a le forma bunul gust. În acest fel, clădirile proiectate de el au schimbat faţa oraşului, dar, totodată, i-au schimbat şi pe locuitorii lui. Nu mai zic că anume Bernardazzi a fost cel care a încercat să modernizeze Chişinăul şi în alt sens, insistînd ca oraşul să fie pavat şi iluminat; tot el a creat sistemul de alimentare cu apă a oraşului, inexistent pînă atunci.
I se atribuie calitatea de autor al mai multor edificii cu diferite destinaţii: potrivit unor surse – în jurul la 50, potrivit altor surse – în jurul la 30. Cifra e discutabilă, pentru că el a avut ca urmaşi mulţi epigoni, care i-au preluat stilul, din care cauză s-a întîmplat să fie făcute nişte confuzii, în unele cazuri avînd de suferit însăşi imaginea ilustrului arhitect. Dar cîteva din acestea îi profilează în mod deosebit stilul: actualul Muzeu de Arte Plastice (fostul Liceu “Dadiani”), biserica “Sf. Teodora de la Sihla” (fosta capelă a Liceului “Dadiani”), biserica “Sf. Pantelemon” (fosta biserica grecească), actuala primărie (fosta Dumă Orăşenească), la ultimul obiect colaborînd cu arhitectul Mitrofan Ellade şi, desigur, conacul boierului Roşcanu Derjiţchi (în timpul sovietic – Societatea “Ştiinţa”, str. Bucureşti colţ cu V. Pîrcălab), care în ultimii ani, cu regret, e lăsată să se ruineaze.
În ultimii ani, Chişinăul se construieşte şi se reconstruieşte vertiginos, ceea ce pare un fapt îmbucurător. Asta dacă nu ne gîndim că astfel el îşi pierde propria faţă – şi-o pierde cu fiecare zi – devenind, în fond, un oraş eclectic. Înţeleg dorinţa şi tendinţa arhitecţilor contemporani de a fi în avangarda arhitecturii mondiale, nu înţeleg însă de ce ei neglijează legătura cu vechiul tradiţional. Rupînd legătura generaţiilor, indiferent despre ce domeniu este vorba, se rupe legătura firească istorică, iar fără aceasta, practic, se pierde patrimoniul. E greu oare să ne dăm seama de asta?!

Autor : Iurie COLESNIC
Rev. Moldova. 2007, nr. 7-8, P. 36-37

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s