Istoria Chişinăului (sec. XV. an. 1436 – sec. XX. an. 1991)

CHIŞINĂU 1436

Capitala Republicii Moldova. Atestat ca aşezare rurală la 17 iulie 1436. Centrul politic administrativ, economic, ştiinţific şi cultural al republicii. Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Industrie constructoare de maşini, electrotehnică şi electronică uşoară, alimentară, chimică, tutunului, covoarelor, mobilei, încălţămintei, textilă. Academie de Ştiinţe, Academie de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Academie de Studii Economice, Academie de Poliţie, universităţi, teatre, sală cu orgă, catedrale, biserici, edituri, biblioteci, muzee, monumente istorice şi arhitectonice, rezervaţii naturale. A doua menţiune documentară, in ordine cronologică, datează din 1466, în documentul de proprietate, eliberat de Ştefan cel Mare, prin care confirmă unchiului său, Vlaicu Pârcălab de Cetatea Albă, o selişte, cu întrea¬ga moşie şi cu moară. La 25 apr. 1576 moşia Chişinăului devine proprietate a lui Dragoş, apoi a lui Hodor, Creţu şi Roşea (1608-616), Chiriţa Dumitrachi (1640). Trece în stăpânirea mănăstirii Sfânta Vineri din Iaşi (1641). Este cunoscut ca principal centru economic pe noul drum comercial moldovenesc Suceava-Iaşi- Tighina-Cetatea Albă (1650). Este menţionat ca târg (2 mart. 1666). La 1774 recensământul populaţiei a înregistrat peste 800 de locuitori. Aici trăiau băştinaşi români şi colonişti: armeni, greci, evrei.
După anexarea Basarabiei de către Rusia, la 1812, Chişinăul, devine centru al regiunii. Este înălţată Catedrala, cu clopotniţă în preajmă (1830-1836), iar în jurul ei este sădită o grădină publică. În 1871 este deschisă calea ferată Chişinău-Tiraspol. În 1897 Chişinăul avea 108. 000 de locuitori. Devine centru al mişcării naţionale din Basarabia (1917). Aici se constituie Sfatul Ţării, care la 27 mart. 1918 proclamă unirea Basarabiei cu România. Conform odiosului pact Ribbentrop-Molotov din 23 aug. 1939, la 28 iun. 1940 URSS ocupă Basarabia. În acelaşi an Chişinăul devine capitală a RSS Moldoveneşti. În iun. 1941, Basarabia este reîntregită în hotarele României, însă odată cu retragerea Armatei Sovietice centrul Chişinăului este bombardat şi ruinat. În 1944 Basarabia este reocupată de trupele sovietice. Prin munca băştinaşilor oraşul se ridică treptat din ruinele pricinuite de război. Îşi reiau activitatea vechile întreprinderi, intră în funcţiune noi fabrici şi uzine. În anii ’60-’80 ai sec. XX continuă dezvoltarea extensivă a Chişinăului. Este capitala statului independent de la proclamarea acestuia (1991).
Chişinăul găzduieşte ambasadele multor state, reprezentanţe ale unor instituţii şi organisme internaţionale.
A se vedea şi articolul din Calendar Naţional 2006. – Chişinău, 2006. – P. 229-232.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

Chirilov, Viorica. Planul Urbanistic General: pro şi contra: [Chişinău] / Viorica Chirilov // Capitala. – 2005. – 23 noiemb. – P. 4.
Danilov, Maria. Catedrala „Naşterea Domnului”: [din Chişinău] / Maria Danilov / Moldova: serie nouă. – 2005.-Nr. 5-6. -P. 16-19.
Ghenciu, Oxana. Chişinăul între Est şi Vest / Oxana Ghenciu // Gazeta oraşului. – 2005. – 21 apr. – P 5.
Păstrăm trecutul, trăim prezentul, fă¬urim viitorul: [Chişinău] // Capitala. -2006.-19 iul.-P. 5. Sava, Lucia. Aspecte ale mediului urban al Chişinăului la începutul secolului al XX-lea (1900-1918) / Lucia Sava // Tyragetia: Istorie. Mu- ziologie: serie nouă. – 2007. – Voi. 1, Nr. 2. – P. 267-274.
Strategia de dezvoltare social-economică a municipiului Chişinău // Moldova urbană. – 2006. – Nr. 1. – P. 16-21.

Calendar Naţional 2011, Ch. 2011, P. 133.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s