Artistul plastic Glebus Sainciuc

Glebus SAINCIUC

1919

Artist plastic, o prezenţă remarcabilă în viaţa culturală a Chişinăului şi a întregii R. Moldova. Este soţul pictoriţei Valentina Rusu-Ciobanu (n. 1920); pictorul Lică Sainciuc (n. 1947) este fiul lor.
S-a născut la 19 iul. 1919, la Chişinău.
Face studii la Liceul B.R Hasdeu din Chişinău, avându-l profesor de desen pe A. Niculescu. În anii 1942-1944 susţine bacalaureatul, după care face studii la Facultatea de Arhitectură a Politehnicii din Bucureşti. După război, absolveşte Şcoala de Arte Plastice Ilia Repin din Chişinău (1947), în acelaşi an fiind primit în Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova.
Debuturile sale în pictură sunt marcate de căutările specifice anilor ’30-’40 din artele plastice române şi vest-europene. În Basarabia sub regim sovietic este nevoit să se conformeze un timp rigorilor acelui timp, realizând compoziţii inspirate din viaţa oamenilor simpli: Viticultori (1954), La cramă (1955), La ferma de lapte (1957), Zootehnicianul V. Untilă (1959), Masa mare (1960). Se consacră cu succes portretului: Elevă (1961), Mana Bieşu (1967), Vasile Anestiade (1972), Igor Vieru (1979); portretul scriitorului clasic Ion Creangă (1978) ş.a. Arareori pictează şi portrete cu tematică „realist-proletară”: Muncitoare de la uzina Microfirul (1969), Veteranul de război R Nazarenco (1970), Energeticienii – contemporanii mei (1984), La uzina “Elecrtomaşina” (1987) etc.
S-a impus totuşi, Glebus Sainciuc, cu multă dăruire, printr-o galerie de portrete ale contemporanilor, cu precădere oameni de arte, scriitori, savanţi: Actriţa Nina Vodă (1966), Scriitorul Vasile Vasilache (1968), Nana, scriitorii Lida Istrati, Petru Cărare (1970), Leonida Lari (1972), Vladimir Beşleagă (1973), Traducătorul Igor Creţu (1973), Muzicianul V. Goia (1976), Scriitorul Andrei Burac (1987), poeţii Valeria Grosu (1992), Iulian Filip (1993), Doiniţa împreună cu Lică Sainciuc, Criticul de artă Larisa Turea, Acad. Petru Soltan (1995), Cântăreţul Radu Dolgan (1996), Economistul Vasile Şoimaru (2006) etc. În acest compartiment cu creaţii executate, de regulă, în ulei pe pânză (uneori – carton, ulei, guaşă, cărbune; hârtie, carioca) se detaşează categoric un excelent portret al cântăreţei de operă Maria Cebotari (1910-1949), realizat în ulei pe pânză, într-o perioadă când numele faimoasei interprete era ţinut la index de autorităţile sovietice (1976).
Un alt capitol în creaţia lui G. Sainciuc îl constituie şarjele (caricaturile), reprezentând chipurile a numeroşi actori, artişti plastici, scriitori, muzicieni, interpreţi, oameni de ştiinţă, jurnalişti, profesori, bibliotecari, precum şi tineri studioşi, ţărani, muncitori etc. Numai în ziarele şi revistele din Chişinău a publicat circa 500 asemenea creaţii; numărul şarjelor executate instantaneu şi dăruite protagoniştilor se cifrează la câteva mii. În anii 1969-1979 a realizat Bagatele – o serie de desene executate prin asociaţie cu muzica (hârtie, tuş; circa 300 de lucrări).
Glebus Sainciuc este promotorul unui gen nou, inedit şi extrem de original în arta plastică basarabeană – măştile – executate printr-o metodă proprie, destul de complexă, şi, de multe ori – jucate pe scenă de autor, în cadrul unor adevărate spectacole (unul dintre acestea avându-l regizor pe Andrei Vartic). În perioada 1957-1997 maestrul a creat peste 300 de măşti, reprezentând fruntaşi ai vieţii culturale româneşti (Valerntina Rusu-Ciobanu, Mihai Grecu, Aureliu Busuioc, Nicolae Sulac, Ion Druţă, Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Mihai Cimpoi, Anastasia Lazariuc, Sofia Rotaru, Eugen Coşeriu, Liviu Ciulei, Ana Blandiana, Adrian Păunescu şi încă mulţi alţii) şi de peste hotarele (Marcel Marceau, Jean-Paul Sartre din Franţa; Arkadi Raikin, David Oistrah, Bulat Okudjava, Aleksandr Soljeniţîn, Alla Pugaciova, Andrei Voznesenski ş. a. din Rusia; Luciano Pavarotti din Italia; Anne Veski din Estonia; Imants Ziedonis şi Laima Vaikule din Letonia; Ghevork Emin din Armenia; Cinghiz Aitmatov din Kirghizia etc).
S-a manifestat şi ca autor de grafică (Mama, 1933; Clasa VI de liceu, Valentina, 1939; Maria Drăgan, 1984; Ana-Maria, 1993), la fel – şi ca ilustrator de carte, executând ilustraţii atât pentru lucrări umoristice: Petru Cărare. Parodii (1965); Petru Cărare. Parodii şi epigrame (1976, 1981), cât şi pentru şi pentru volume cu tematică diversă: Cartea poeziei-1974 (1974), Cu tot ce a fost odată el: Memoriei lui Alexandru Cosmescu (1992), Republica Moldova: 50+1 jurnalişti (2000) ş.a.
Maestrul G. Sainciuc a participat la mai multe expoziţii organizate în muzeele din Chişinău (prima expoziţie personală a avut-o aici în 1963), precum şi peste hotare: Sofia (Bulgaria), Baku (Azerbaidjan), Kiev, Odesa, Lvov (Ucraina), Havana (Cuba), Montreal (Canada), Moscova, Petersburg (Rusia), Paris, Grenoble (Franţa) ş.a. Creaţii de ale sale se află în zeci de muzee şi în sute de colecţii particulare. Participant cu măşti la emisiunea umoristică Vokrug smeha a Televiziunii din Moscova, este protagonist al unui film documentar-artistic realizat de un grup de creaţie din Finlanda, Norvegia şi Suedia. În 1983 este lansat un nou film documentar, intitulat Glebus, creat de regizorul Valeriu Jereghi. În 1994 participă la Festivalul mondial de teatru de la Avignon (Franţa).
Laureat al Premiul de Stat al RSS Moldoveneşti (1980), peste ani obţine titlul onorific de Artist al poporului din R. Moldova (1991). Laureat al Concursului Republican de desen (1964), în 1971 i s-a decernat Medalia de argint a EREN (Expoziţia realizărilor economiei naţionale a fostei URSS), pentru o serie de portrete şi grafică. Deţine mai multe menţiuni, inclusiv Diploma Partidului Liberal din Moldova Pentru merite deosebite în promovarea valorilor liberalismului modern prin intermediul literaturii, teatrului, artei plastice şi muzicii; Diplome de excelenţă ale săptămânalului Literatura şi arta, a Teatrului Satiricus – Ion Luca Caragiale, ale altor instituţii mass-media şi de cultură din Chişinău.
La onorabila-i vârstă de aproape nouă decenii, maestrul G. Sainciuc participă energic la numeroase manifestări culturale din muzee de artă, galerii, biblioteci, de fiece dată înviorând evenimentele, conferindu-le un spor de calitate şi de artistism.
A se vedea şi articolul din Calendarul bibliotecarului 1994. – Chişinău: BNRM, 1994. – P. 111-112.

Calendar Naţional 2009, P. 188-189.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s