Gimnaziul de Băieţi Nr. 1 din Chişinău

Gimnaziul de Băieţi Nr. 1 din Chişinău, numit mai târziu Liceul Nr. 1, după care Liceul regional din Chişinău, a fost inaugurat la 12 sept. 1833, devenit după Unirea de la 1918 Liceul B. P. Hasdeu. Neavând propria sa clădire, e amplasat în case închiriate. La început a arendat casa negustorului Starcenko (1833-1838), apoi pe cea a negustorului Karasik (1838-1846), situată în faţa pieţei orăşeneşti, după care a închiriat două case ale secretarului consistoriului Monastîrski (1846-1863), situate la colţul străzilor Aleksandrovskaia şi Seminarskaia, ocupate anterior de trezoreria Basarabiei şi de guvernatorul militar al Basarabiei. În 1888 V.Soloviov, directorul gimnaziului, obţinând fondurile necesare, construieşte partea din faţă a sediului după proiectul arhitectului H. Lonskoy. Aripile clădirii au fost proiectate de arhitectul I. Uscat.
Liceu rusesc cu şapte clase, la care, până la 1873, se preda şi limba română doar ca obiect facultativ pentru elevii moldoveni doritori. A fost organizat în conformitate cu Regulamentul şcolar de la 1828. Aproape o jumătate de veac a fost unica instituţie laică de învăţământ mediu din Basarabia. La deschidere, instituţia avea doar trei clase şi din cei şapte învăţători, şase aveau studii universitare. Mai târziu, corpul didactic a fost completat cu absolvenţi ai Liceului Richelieu din Odesa. Majoritatea profesorilor proveneau din rândurile nobilimii şi erau ucraineni, ruşi, unii erau veniţi din străinătate şi doar unul era moldovean.
Aici au studiat viitorii renumiţi savanţi, jurişti, medici, literaţi, profesori, înalţi demnitari de stat: L. Casso, N. N. Alexandri, P. Sinadino, I. Doncev, B. P. Hasdeu, Ion Sârbu, Zamfir Arbore, Constantin Stere, Şt. Gonata, Gh. Gore, D. Crăciunescu, T. Ciorbă, S. Lazo etc. Necesitatea deschiderii acestei şcoli era dictată de condiţii obiective. De la 1828 funcţionau la Chişinău, Tighina (Bender), Bălţi, Ismail, Hotin şi Akkerman (Cetatea Albă) şcoli ţinutale, iar absolvenţii acestora nu aveau nici o posibilitate de a-şi continua studiile preuniversitare. În primul an de existenţă a instituţiei (1834) au fost înscrişi 42 de elevi, absolvenţi ai şcolilor judeţene. Se deosebea puţin de alte şcoli din Imperiul Rus, deoarece planul de studii, în afară de obiectele prevăzute de statut, a fost întru câtva modificat la propunerea autorităţilor locale, fiind incluse şi alte obiecte. Se studia: religia, limbile rusă şi slavonă, fizica şi geografia, matematica, istoria universală şi istoria Rusiei, limba germană, limba franceză, caligrafia, desenul liniar şi desenul artistic (obiecte generale); legislaţia rusă, limba latină, limba greacă (obiecte speciale). În 1835, pe lângă liceul din Chişinău a fost deschis un pension numit Pensionul nobilimii, a cărui menire era de a ajuta pe copiii de nobili şi de funcţionari mai săraci să capete studii medii. Limba română s-a introdus în 1835. Profesor de română a fost numit Gavril Bilevici, absolvent al Şcolii Normale Superioare din Cernăuţi. A predat limba română la Liceul Regional din Chişinău (1835-1847), după care profesor de română este fiul acestuia, Gheorghe Bilevici (1847-1853). Limba română a mai fost predată de Ioan Doncev (1853-1867). Începând cu 1847 din planul de învăţământ al liceului a fost exclusă logica, intensificându-se predarea limbii ruse. La 1867 se scoate din programul şcolii limba română. În documentele Liceului Regional din Chişinău, păstrate la Arhiva Naţională, nu se mai întâlneşte nici un cuvânt despre limba română şi predarea ei până în 1917. După evenimentele din 1917 limba română se introduce ca obiect obligator în liceu.
La 1918 se decretează prin Înalt Decret Regal naţionalizarea liceului începând cu clasa I-a. După 1918 devine Liceul B. P Hasdeu. La 1919 se naţionalizează toate opt clase fundamentale, funcţionând pe lângă ele încă patru clase divizionare, toate cu limba de predare română, pentru elevii necunoscători ai limbei române. Directorul liceului a fost Liviu Marian (1918-1938). Dintre profesori: P. Erhan, fost membru al Sfatului Ţării, a predat geografia; Hamer a predat istoria; Iftinschi, iar apoi Chirulescu a predat limba română; P. Lotoţki – limba latină, psihologia şi logica; Fetinger şi corsicanul Jacomini – limba franceză; Niculiţă – limba germană; Hagimov – latina în clasele superioare; Varzarov şi Siloci – ştiinţele naturale; Muranevici şi Parno – matematica; M. Berezovschi – religia; Vlah – educaţia fizică; Dobândă – fizica şi chimia. Corpul didactic se bucură de o libertate deplină în alegerea metodelor de predare şi determinarea sferei de cunoştinţe comunicate elevilor. Pe lângă liceu a funcţionat Societatea Literară Licurici şi s-a editat revista Licurici, cea mai longevivă ca apariţie, printre publicaţiile liceale din Basarabia postbelică.

Calendar Naţional 2008, P. 306-307.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s