Personalităţi chişinăuiene : Alexandru Cristea

Alexandru CRISTEA: 1890-1942

Muzician, profesor, dirijor de cor, compozitor, poet, autorul muzicii renumitului imn Limba noastră, remarcabil om de cultură.
S-a născut la 13 dec. 1890, la Chişinău. A decedat la 27 noiemb. 1942, la Chişinău.
La vârsta de şapte ani cântă în corul mitropolitan condus de Mihail Berezovschi (din 1897). Urmează Şcoala Spirituală din Chişinău (1900-1907). Se înscrie la Seminarul Teologic din Chişinău, urmându-l până la 17 ianuarie 1908. Aici ia parte la greva seminariştilor, care cereau introducerea limbii române în şcoli (1907-1908). Se înscrie la cursurile de învăţători de pe lângă Şcoala Spirituală din Chişinău (1909). Obţine certificatul de învăţător cu dreptul de a preda şi cântul bisericesc. Absolveşte Şcoala de Muzică Vasile Cornilov din Chişinău, calificativul Magna cum Laude (1928), apoi şi Conservatorul Unirea, cu acelaşi calificativ (1929).
Activitatea de profesor de cânt şi-a început-o la vârsta de 19 ani, îmbinând-o cu cea de maestru de cor şi de cântăreţ bisericesc. Este pedagog la şcoala primară bisericească din Otaci, Soroca (1909-1911), transferat maestru titular provizoriu la catedra de muzică a şcolii primare bisericeşti din Tatarbunar (1911). Pe parcursul următorilor zece ani îndeplineşte mai multe funcţii legate de sfera pedagogică şi muzicală: maestru de muzică la şcoala medie din Tatarbunar (1912), dirijor al corului episcopal din Ismail (1915), profesor de muzică bisericească la Seminarul Duhovnicesc Inferior Melhisedec Episcopul (1915-1918), maestru de muzică la liceele de fete şi de băieţi din Ismail (1918-1919). Este hirotonisit diacon (1920), transferat la Chişinău şi angajat maestru de muzică vocală la Şcoala Eparhială de fete, unde va activa, cu mici intermitenţe, până la sfârşitul vieţii. Diacon supranumerar, fără leafa, la Catedrala din Chişinău (1923). Dirijează corul mixt al Seminarului Teologic şi al Şcolii Eparhiale de fete din Chişinău (1926). Este numit diacon titular la Catedrala din Chişinău (1927-1941).
Se refugiază, împreună cu familia, în dreapta Prutului, stabilindu-se în or. Caracal, după care se transferă la Bucureşti. Profesează în cadrul catedrei de muzică la Gimnaziul de băieţi Ion Heliade-Rădulescu din Bucureşti (1940). Revine în Basarabia, dar circumstanţe de ordin familial îl fac să se întoarcă la Bucureşti (1941). Activează la Liceul de băieţi Titu Maiorescu din Bucureşti, ca maestru de muzică şi profesor de religie. Dirijor al corurilor Liceului Regina Mamă Elena din Chişinău (1941-1942). Este numit dirijorul capelei ortodoxe române din Berlin (1942). Revine în acelaşi an la Chişinău, unde în august 1942 este hirotonisit şi numit preot la capela Şcolii Eparhiale de fete. Ultimul concert dirijat de Alexandru Cristea a avut loc la 21 noiembrie 1942.
A compus şi lasă posterităţii, alături de imnul Limba noastră, creaţii corale, bucăţi muzicale cu caracter ecleziastic: Heruvic, Mi/a păcii, Răspunsurile, A.cum slobozeşte, Lăudaţi numele Domnului, Uşile pocăinţei, Sufletul meu, Canonul cel mare şi lucrări laice: Fa leliţă, fa tu fa, Bato focul etc.
Este membru al Consiliului de administraţie a caselor Catedralei din Chişinău. Ordinul Răsplata muncii pentru biserică cl. II (1925); Premiul I pentru cor, acordat de Societatea Tinerimea Română (1926); Premiul I, cu distincţie pentru cor, acordat de Societatea Tinerimea Română (1928); Premiul Excepţional al Societăţii Tinerimea Română (1938); Premiul Magna cum laude (1928,1929).
A se vedea şi articolul din Calendar Naţional 2004. – Chişinău: BNRM, 2000. – P. 355 – 359.

Calendar Naţional 2010, P. 242-243.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s