Artistul plastic Lazăr DUBINOVSCHI

 

S-a născut la 1 mai 1910, în or. Făleşti, după alte surse în s. Albineţul Vechi de lângă Făleşti, în familia învăţătorului Iţic Dubinovschi. A decedat la 29 febr. 1982, la Chişinău. În 1917 împreună cu familia s-a mutat în or. Bălţi, unde a intrat la Şcoala Secundară, în cercul de desen al lui I. Savin. Urmează studiile la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, în atelierul lui Dimitrie Paciurea, ulterior sub conducerea lui Oscar Han (1925-1930). Şi-a continuat studiile la Paris, în atelierul lui Antoine Bourdelle (1929). După 1930 se întoarce la Bălţi, unde a lucrat ca profesor de desen la Şcoala Secundară (1930-1941). Între 1943-1944 a lucrat în calitate de sculptor la Spitalul din Irkutsk, unde a fost evacuat pe timpul Războiului al II-lea Mondial. După revenirea la Chişinău a fost şef al administraţiei Comisiei artistice din Republica Moldova (până în 1951). Aici, pe parcursul anilor, manifestă o amplă activitate artistică creând o galerie întreagă de portrete, monumente şi compoziţii sculpturale.
Între anii 1951-1953 a lucrat la realizarea monumentalei statui a lui Stalin pentru canalul Volga-Don; apoi, în colaborare cu alţi arhitecţi şi sculptori (K. Kitaika, I. Perşudcev şi A. Poseado), la realizarea statuii ecvestre a lui Grigore Kotovski din Chişinău (1954). Apoi a realizat o galerie de portrete sculpturale, reprezentând oameni de cultură din Moldova: A. Sciusev (1949); violonistul Oleg Dayn (1955);
Mihai Eminescu (1957); Vasile Alecsandri (1957); Gheorghe Asachi (1957); Costachi Negruzzi (1957); Dimitrie Cantemir (1973); Miron Costin (1974); A. Lupan etc. După ce a îndeplinit funcţia de director al Comisiei experţilor în arta din cadrul Ministerului Culturii al Republicii Moldova (1964-1972), a lucrat la compoziţia Requiem, sculptură dedicată memoriei victimelor Holocaustului (1977-1982).
Între 1972-1976, după moartea prematură a soţiei Lilia Dubinovskaia (1910-1966), a înălţat unul dintre cele mai frumoase monumente funerare de la Cimitirul Central din Chişinău, consacrat ei.
Printre alte lucrări se enumera: portretul profesorului C. Holban (1934), al lui G. Ibrăileanu (1938), al lui A. Philippide (1938); Pieta (1939), StrâmbăLemne (1944), Compoziţia verii (1948); tripticuri monumentale: Părinţi şi copii (1957), Deşteptarea, Răscoala şi Tinereţe (1960-1970); monumentul Comsomoliştii eroi, consacrat tineretului revoluţionar (1959), al compozitorului Ştefan Neaga (1964), Eliberarea (din faţa hotelului Chişinău, 1969), Maxim Gorki (din apropierea Băncii de Stat, 1972), ansamblul Karl Marx şi Friedrich Engels (1976, distrus în 1991), monumentul lui Mihail Frunze (or. Bişkek, Kîrgîzstan); portrete: A. Raikin (1976-1977), R.Kurţ (1979); I. Bogdesco (1979), M. Ţoncev (1977), Ada Zevin (1977), S. Cuciuc (1979) etc.
A inaugurat prima expoziţie personală de sculptură la Iaşi (1939), apoi alta la Făleşti (1970).
Din 1944 participă la expoziţiile colective din Chişinău şi diverse localităţi ale Republicii Moldova, organizate de Ministerul Culturii şi de Uniunea Artiştilor Plastici. A participat la tabere internaţionale de sculptură în România (1959). Vernisează o expoziţie personală în străinătate, la Taşkent (Uzbekistan, 1971). A participat şi la un şir de expoziţii ale artiştilor plastici din Moldova în străinătate: Moscova (Rusia,
1947, 1957, 1974), Bucureşti şi Iaşi (România, 1962), Ulan Bator (Mongolia, 1968), Varşovia (Polonia, 1974), Tomsk (Rusia, 1975), Plovdiv (Bulgaria, 1976), Budapesta (Ungaria, 1977), Erevan (Armenia, 1977), Leipzig (Germania, 1978), Sofia (Bulgaria, 1987).
În anul 2000 a avut loc expoziţia de sculptură Lazăr Dubinovschi – 90 de ani în incinta Muzeului Naţional de Arte Plastice, la Chişinău.
În anul 1979 a donat 13 sculpturi Muzeului de istorie şi etnografie din Făleşti. Muzeul Naţional de Artă al Republicii Moldova, Galeriile Tretiakov din Moscova, Muzeul de Stat din Sankt Petresburg şi alte galerii de artă deţin în colecţiile lor lucrări ale artistului.
Premii şi distincţii: membru corespondent al Academiei de Arte Plastice din Sankt Petersburg (1957) şi membru de onoare al Uniunii Artiştilor Plastici din România (1961); laureat al Premiului de Stat al RSSM (1970); Ordinul Drapelul Roşu de Muncă (1948), Ordinul V. Lenin (1960) şi Ordinul Revoluţia din Octombrie (1980).

Calendar Naţional 2010, P. 111.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s