Personalităţi chişinăuiene stabilite în alte state : Maria Cebotari (1910-1949)

Cântăreaţă de operă, a fost una dintre cele mai mari soprane soliste şi actriţă română.

S-a născut la 10 febr. 1910, în Chişinău. Originară dintr-o familie de oameni simpli. Se stinge din viaţă la 9 iun. 1949, la Viena, acolo fiind înmormântată.
Studii: Şcoala Normală de fete Florica Niţă şi Capela metropolitană din Chişinău, condusă de M. Berezovschi, Conservatorul Unirea din Chişinău cu Maria Zlatov, Gavril Berezovschi (armonie). In 1923, solistă în corul catedralei Buna Vestire din Chişinău, condus de A. Iacovlev, cântă în public pasaje din operele Tosca şi Aida.
Debutează ca actriţă în piesa Cadavrul viu de Lev Tolstoi la Teatrul dramatic rus stabilit la Praga (1929). Îşi continuă studiile muzicale la Berlin, Germania (1929), sub îndrumarea prof. Oskar Daniel (canto). Este solistă la Opera de Stat din Dresda, în rolul lui Mimi din opera Boema, de Giacomo Puccini, şi fără a părăsi şi Opera de Stat din Berlin, joacă în filme turnate în Germania şi Italia, susţinând concerte, recitaluri şi spectacole în Europa. Ulterior a fost angajată ca solistă permanentă la Opera de Stat din Viena (1947-1949).
Reprezentaţiile sale lirice au cuprins operele: Donna Diana de N. Reznicek, Răpirea din serai, Nunta lui Figaro, Flautul fermecat, Don Giovanni de W. A. Mozart, Salomeea, Arabella, Ariadna la Naxos, Cavalerul robelor, Femeia tăcută de R. Strauss, Faust de Ch. Gounod, Romeo şi Julieta de H. Sutemeier, Evgheni Oneghin, Iolanta, Dama de pică de P. I. Ceaikovski, Madame Butterfly de G. Puccini.
S-a produs în filme alături de soţul ei, actorul, Gustav Diessl: Inimi tari (1937), Maria Malibrand (1942). Alte roluri în filmele: Fata în alb (1934), Cântec de leagăn (1937), Visul doamnei Butterfly (1939), Amami Alfredo (1942), Odesa în flăcări (1943). Cântă în Recviem de W. A. Mozart, Patimile după Matei de J. S. Bach, Recviem de G. Verdi, Stabat mater de. G. Ros sini, Simfonia nr. 9 în re minor de L. van Beethoven, Anotimpurile de J. Haydn şi în multe alte roluri de un răsunător succes.
Colaborează cu E. Schwarzkopf, A. Rother, W. Ludwig, G. Brignone, Gh. Timică, S. Dumitrescu, V. Ursuleac, J. Krips, I. Manolescu,D. Bădescu, M. Lazăr, P. Ştefănescu-Goangă, G. Niculescu, I. Perlea, G Georgescu ş.a. Pentru faptul că s-a considerat „româncă din Basarabia” (cum declarase în câteva interviuri); că a fost apreciată şi agreată de unii lideri ai Germaniei naziste; că s-a produs în filme şi spectacole despre ocuparea Basarabiei de către URSS, în anii regimului sovietic, numele Mariei Cebotari era la noi tabu, interzis să fie amintit în presă, în orice formă de publicitate. A fost reabilitată târziu, în anii ’80, inclusiv graţie autorităţii lui G. Sainciuc (autorul unui portret al cântăreţei) şi a scriitoarei Vera Malev, care a scris o biografie romanţată: Recviem pentru Maria.
La 5 oct. 2004, la Casa Cineaştilor din Chişinău, a avut loc premiera filmului Aria de Vlad Druck, după scenariul lui Dumitru Olărescu, având ca subiect viaţa şi opera sopranei Maria Cebotari.
Numele sopranei îl poartă o stradă din Chişinău şi una la Viena. I se conferă titlurile onorifice Kammersangerin (1934), Comandor (România) (1943).

Calendar Naţional 2010, P. 56-57.

Advertisements

One thought on “Personalităţi chişinăuiene stabilite în alte state : Maria Cebotari (1910-1949)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s