Ștefan Ciobanu – istoric, om politic din Basarabia

(1883-1950)

Istoric, istoric al literaturii române, pedagog, om
politic, militant al mişcării naţionale. Membru titular al
Academiei Române.

Ştefan Ciobanu s-a născut la 11 noiembrie 1883 în s. Talmaz, judeţul Bender (Tighina), Basarabia. A învăţat la şcoala parohială, apoi la seminarul de învăţători din Bairamcea. În 1907 a susţinut examenele pentru absolvirea Gimnaziului Nr.1 de băieţi din Chişinău şi s-a înscris la facultatea de istorie şi filologie a Universităţii din Kiev, pe care o absolveşte în 1911 cu menţiune. A mai rămas însă la Universitate pentru o specializare mai aprofundată (1911-1912), lunându-şi licenţa la litere. Absolveşte concomitent şi Cursurile pedagogice superioare de la Kiev. Este unul din fondatorii Societăţii naţionale de cultură „Deşteptarea” de la Kiev (1908). Publică diverse materiale în ziarele româneşti ce luptau pentru cauza naţională „Basarabia” (1906-1907), „Viaţa Basarabiei” revista „Cuvânt Moldovenesc”, semnând: S.N. Ceban, S-Ce-an, Silvan. Adept înflăcărat al introducerii limbii române în şcoala Basarabiei. După absolvirea Universităţii predă limba şi literatura rusă în gimnaziile din Jitomir şi Bolgrad. În 1911 publică într-o revistă de etnografie din Moscova un articol de istorie a literaturii religioase, în 1915 tipăreşte un studiu fundamental despre viaţa şi creaţia părintelui poeziei româneşti mitropolitul Sucevei Dosoftei. Studiul a fost apreciat de lumea ştiinţifică, iar în 1918 este tradus şi editat în româneşte.
În anul 1917 se încadrează activ în mişcarea naţională. Este ales membru al primului parlament basarabean – Sfatul Ţării, care proclamă Republica Democratică Moldovenească, apoi – membru al Guvernului în funcţia de Director general al instrucţiunii publice. Luptă activ pentru unirea Basarabiei cu România.
După unire deţine funcţia de director şi secretar al învă­ţământului public din Basarabia (2.04.1918 – 1.02.1921). Totodată, de la 1.09.1918 până în 1928, este director al Gimnaziului real „Alecu Russo” din Chişinău, contribuie la naţionalizarea învăţământului mediu, editează cărţi pentru şcoală.
La 10 octombrie 1918 este ales membru titular al Academiei Române, ocupând ulterior, în anii 1942-1948, postul de vicepreşedinte al înaltului for ştiinţific. În perioada 1919-1927 este membru, iar din 1927 – preşedinte al Comisiei pentru monumente istorice, secţia Basarabiei. Începând cu anul 1919 editează revista „Şcoala Basarabiei”, redactează seria de cărţi „Anuarul Comisiei monumentelor istorice din Basarabia”.
În 1926 devine profesor titular al catedrei Istoria literaturii vechi române şi literaturii religioase noi la facultatea de teologie a Universităţii din laşi, cu sediul la Chişinău. Din 1938 este profesor de istorie a literaturii române la facultatea de litere şi filosofie a Universităţii din Bucureşti.
A deţinut postul de Ministru al Cultelor şi Artei, demisionând la 27 iunie 1940, senator.
A studiat istoria culturii române în sec. XVIII-XIX, viaţa şi activitatea mitropolitului Dosoftei, a lui Dimitrie Cantemir, monumentele istorice ale Basarabiei; a editat documente istorice şi de arhivă, a cercetat istoria oraşului Chişinău, a Cetăţii Tighina, a editat manuale de limbă şi literatură română, a scris un manual de istorie a literaturii române vechi.
În 1948 a fost exclus din rândurile ei; a fost restabilit în 1990.
S-a stins din viaţă la 28 februarie 1950 la Bucureşti. Ştefan Ciobanu este autorul a 30 de lucrări știinţifice.
Din opera ştiinţifică:

Досифтей митрополит Сочавский и его книжная деятельность К истории румынской письменности и румыно-русских отношений 18-го-в. Киев 1915; În româneşte:
Dosoftei mitropolitul Moldovei şi activitatea lui literară: Contribuţie la istoria literaturii româneşti şi a legăturilor române-ruse literare din sec. al 18- lea (trad, de Şt. Berechet). Iaşi, 1918.
Carte de citire pentru şcolile primare. Chişinău, 1918.
Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusăChişinău, Asoc. Uniunii culturale bisericeşti, 1923.
Dimitrie Cantemir în Rusia. Chişinău, 1924.
Unirea Basarabiei. Studiu şi documente cu privire la mişcarea naţională din Basarabia din anii 1917-1918. Bucureşti, 1929.
Din istoria mişcării naţionale în Basarabia. Chişinău, 1933.
Începuturile scrisului în limba românească. Bucureşti, 1941.
La Basarabie, sa population, son passe, se culture. Bucureşti, 1941; În româneşte: Basarabia, Populaţia, Istoria, Cultura. Chişinău,1992.
Domnitorul Moldovei Petru Rareş în literatura rusă Bucureşti, 1945.
Istoria literaturii române vechi. Bucureşti, 1947.
Ștefan Ciobanu : [istoric, istoric al literaturii române, pedagog, om politic, militant al mișcării naționale] // Academicieni din Basarabia şi Transnistria : (a doua jumătate a sec. al XIX-lea – prima jumătate a sec. al XX-lea) : portrete biobiliogr. – Ch., 1996. – P. 48-50.

One thought on “Ștefan Ciobanu – istoric, om politic din Basarabia

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s