Soprana Maria Cibotari

Ultima stea rătăcitoare
Printre cîntăreţele care s-au bucurat de un renume mondial a fost şi Maria Cibotari. Minunata ei voce a răsunat departe de meleagurile noastre. Cîtă mîndrie simţeau cei ce o ascultau în filmele: “Fete în alb”, “Cîntec de leagăn”, “Melodii de dragoste” ori “Premiera Baterflai”! Despre moldoveanca Maria Cibotari se vorbea cu multă dragoste. Fiecare ţinea să sublinieze “Maria noastră”.
Artistă de mare amploare, Maria Cibotari nu “juca”, ci trăia rolurile sale.
Maria Cibotari (numele adevărat Cibotaru) s-a născut într-un cartier sărăcăcios din Chişinău la 10 februarie 1910. De mică îndrăgeşte muzica şi dansul. Posedînd un auz muzical perfect şi o voce excelentă, atrage atenţiea muzicienilor din Chişinău şi, în primul rînd, a maestrului de cor M. Berezovschii, care, fără să ţină cont de vîrsta Mariei, o primeşte în corul condus de el. Maria împlinise pe atunci abia 12 ani.
Concomitent cu cîntarea în cor (în calitate de solistă) şi cu studiile de la şcoala normală de fete, Maria urmează canto la Conservatorul din Chişinău. Primul “debut” al micii cîntăreţe avuse loc la o serată şcolară. Maria interpretase aria Santuţei din opera “Cavaleria rusticană” a compozitorului italian P. Mascani.
Studiile de la conservator cu maestrul G. Afanasiu îi ajută să-şi perfecţioneze arta vocală. După cinci ani de studii M. Cibotari devine o cîntăreaţă desăvîrşită.
În 1929 la Chişinău venise o trupă de teatru în frunte cu fostul actor al Teatrului artistic din Moscova, A. Vîrubov. Pentru piesa “Cadavrul viu” de L. Tolstoi se cerea o interpretă a cîntecelor ţigăneşti. A. Vîrubov hotărî s-o caute printre studentele conservatorului local. O alese pe Маria. Astfel ea debuteazăpentru prima dată pe scena teatrală din oraşul natal. După acest debut reuşit, A. Vîrubov îi propune un loc în trupa sa. Maria acceptă.
După puţin timp trupa părăsi Chişinăul şi plecă la Bucureşti, iar dupăspectacolele de aici, la Paris. Împreună cu trupa părăsi Chişinăul şi Maria.
În capitala Franţei Maria Cibotari se mărită cu A. Vîrubov. Un timp continuă săparticipe în spectacolele trupei. Însă din cauza situaţiei materiale grele trupa se destramă. Pentru a asigura traiul familiei, tînăra cîntăreaţă e nevoită săcînte la cafenele şi bodegi cîntece ruseşti şi franceze. O întîmplare fericită o face să păşească din nou pe altă cale.
A. Vîrubov semnează un contract cu studioul de filme “Ufa” din Germania, plecînd în acest scop la Berlin. Aici el se întîlni cu cîntăreţul rus, baritonul G. Baklanov. Acesta, auzind-o pe M. Cibotari, aprecie vocea cîntăreţei şi-irecomandă să-şi încerce norocul la Şcoala superioară de muzică din Berlin. Profesorul de canto de la acest conservator, Oscar Daniel, rămîne încîntat de talentul basarabencei, primind-o în clasa pe care o conducea.
Într-o zi clasa lui Daniel o vizitează Fritz Bush, dirijor-şef la Teatrul de operădin Drezda. Auzind-o pe M. Cibotari, el îi propune locul de solistă în teatrul condus de el.
La 15 aprilie 1931 Maria Cibotari a debutat la teatrul de operă din Drezda, interpretînd cu mare succes rolul Mimi din opera “Boema” a compozitorului italian G. Pucini. Fermecătoarea voce de soprano dramatică a tinerei cîntăreţe, care abia împlinise 21 de ani, a încîntat publicul. Dirijorul de la Teatrul de operă din Viena, Bruno Valter, îi prezice un viitor strălucit, asigurînd-o că peste un timp foarte scurt va participa la renumitul festival internaţional de la Salzburg.
Maria Cibotari, datorită unei munci încordate şi unui talent înnăscut, peste cîteva staţiuni ocupă un loc de frunte atît la opera din Berlin, cît şi la festivalurile de la Salzburg.
Timp de trei ani, fiind primadona operei din Drezda, M. Cibotari a interpretat peste douăzeci de roluri din operele compozitorilor clasici şi contemporani, la care se adaugă un variat repertoriu de creaţii ale muzicii de cameră.
În 1934 Maria Cibotari întreprinde primul turneu în calitate de solistă a rolurilor titulare. Ea cîntă la teatrele din Amsterdam, Brusel, Paris, Londra, Stockholm, Praga, Viena. Pentru prima dată apare în capitalele acestor ţări şi ca interpretă a muzicii de cameră, susţinînd recitaluri, în programul cărora întîlnim romanţe ale compozitorilor F. Schubert, L. Mocart, R. Shuman, E. Grig, I. Brams, M. Glinca, P. Ciaikovskii, S. Rahmaninov. La teatrele de operă din metropolele europene, unde se bucurau de un succes binemeritat, vocea eiminunată răsună alături de cei mai buni cîntăreţi ai vremii.
Printre rolurile interpretate de M. Cibotari în aceşti ani se evidenţiază cel al lui Cio-cio-san din opera lui G. Pucini, Tatiana şi Liza din operele “Evghenii Oneghin” şi “Dama de pică” de P. Ciaikovskii, Suzana şi Cerlina din operele “Nunta lui Figaro” şi “Don Huan” de L. Motzart, Gilda şi Violeta din operele “Rigoleto” şi “Traviata” de G. Verdi, Cleopatra din opera “Iulius Cezar” de F. Hendel, Euridica din opera “Orfeu” de V. Gluc, Arabela şi Sofi din opera “Cavalerul rozelor” de R. Strauss.
Unele roluri interpretate de M. Cibotari îi aduc renume mondial, datorită unei interpretări originale. Astfel este rolul lui Cio-cio-san, întruchipat de artistă cu multă expresivitate, “Traviata” cîntată cu neobişnuita-i voce şi redată cu multăînsufleţire şi graţie feminină ş. a.
Între anii 1935—1945. M. Cibotari e primadona operei din Berlin. Unul din primele roluri, cîntate la acest teatru (29 noembrie 1935) era cel al lui Mimi din opera “Boema” de G. Pucini, avînd ca partener pe renumitul cîntăreţ italian B. Gili în rolul lui Rudolf. Vocea ei produce o puternică impresie asupra marelui cîntăreţ.
La Teatrul de operă din Berlin M. Cibotari îşi lărgeşte repertoriul cu multe roluri noi: Margarita şi Giulieta din operele “Faust” şi “Romeo şi Giulieta” de Ş. Guno, Antonida—(opera “Ivan Su­sanin” de M. Glinka), Manon (opera lui G. Masne)? Neda (opera “Paice” de R. Leonkavalo), Maria (“Mireasa vîndută” de B. Smetana), Madelena (opera Andre Shenie» de Giordano) şi, mai ales, cu rolurile din operele compozitorului R. Strauss, un mare admirator al talentului cîntăreţei. Rolurile titulare, cîn­tate de M. Cibotari în operele lui R. Strauss au fost: Arabela din opera “Arabela”, Amita în “Femea fără umbră”, Ariadna — din “Ariadna de pe Naksos”, Dafne—opera “Dafne”, Contesa din opera “Capricio”. Ea este prima interpretă în realizarea scenică a multor roluri din operele acestui compozitor.
Popularitatea crescîndă a cîntăreţei atrage atenţia scenariştilor şi regizorilor de cinema. În 1936 M. Cibotari debutează ca actriţă de cinema în filmul “Fete în alb”, avînd ca partener pe I. Petrovici. După acest film reuşit urmează alte filme, în special muzicale, cu participarea ei: “Cîntec de leagăn”, (1938), “Melodii de dragoste” (1939) cu B. Gili, apoi “Premiera Cio-cio-san” cu Giaketi ş. a. Repertoriul artistic al Mariei Cibotari se complectează cu roluri noi din operetele clasice: Olimpia din “Povestirile lui Hofman” de G. Ofenbah, Fiameta din “Bocacio” de F. Zupe, Safi din “Voevodul ţiganilor” şi Adela din “Liliacul” de I. Strauss. Afară de opereta clasică, M. Cibotari a cîntat în oratoriile, cantatele şi simfoniile: “Patimile după Matei” de I. Bach, “Anotimpurile” de I. Haidn, “Recviem” de V. Motzart, “Stabat mater” de G. Rosini, “Recviem” de G. Verdi, “Cîntecul planetei” — simfonie-cîntată de G. Maler, “Cîntecele lui Gure” de A. Shonberg, Simfonia a IX de L. Beethoven.
Din 1947 M. Cibotari e primadona teatrului de operă din Viena, cîntînd concomitent şi la Salzburg. În anul următor întreprinde un turneu în Italia, cîntînd la teatrul “La Scala” din Milano. Ultimele din rolurile ei la teatrul din Viena au fost: Turandot din opera lui G. Pucini şi Laura din opereta “Studentul cerşetor” a lui K. Mileker. Acest rol îl pregătise fiind grav bolnavă. La 9 iunie 1949, fiind în floarea vîrstei şi în plină putere de creaţie, Maria Cibotari se stinge din viaţă.
Amintirea ei o păstrează toţi iubitorii de artă, toţi cei ce i-au cunoscut şi i-au apreciat talentul strălucitor. Cu cîtă mîndrie povesteşte o altă Marie, tot atît de renumită cîntăreaţă din Moldova So­vetică — Maria Bieşu, despre impresia ce i-a produs-o la teatrul “La Scala” din Milano numele Mariei Cibotari, înscris cu litere de aur alături de celebrităţile mondiale, reprezentanţi ai artei muzicale vocale universale.
Maria Cibotari a fost ultima stea rătăcitoare din constelaţia renumiţilor cîntăreţi ai trecutului plaiului moldav.
Ultima stea rătăcitoare : [Maria Cibotari] // Gleb Ciaicovschi. Cîntăreți celebri. – Ch., 1973. – 56-61.
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s