Crâmpeie de amintiri mai timpurii ale Cleopatrei Vnorovschi : Examenele de bacalaureat

   La absolvirea şcolii se susţineau examene de bacalaureat la două profiluri: ştiinţele umaniste şi matematica. Se dădea teza la unul din aceste obiecte şi la limba română şi după reuşită se admitea prezentarea la examenele orale, care aveau loc simultan (în aceeaşi zi la aceeaşi oră) la toate obiectele: limba română, matematică ori ştiinţele naturale, filosofie-psihologie, dreptul istoric, geografia, limba străină (de obicei, franceza). Concurentele se prezentau în faţa comisiei, în componenţa căreia intra preşedintele (un profesor universitar şi specialiştii – profesori liceali la fiecare obiect). Se trecea de la un profesor la altul, (şedeau alături la o masă lungă). Într-o oră, o oră şi jumătate se dădea bacalaureatul oral.

Noi luam, cum am zis, examenul deodată într-o zi şi nu ni se dădea timp pentru a ne pregăti de răspuns. Era o convorbire directă cu examenatorul, care punea diferite întrebări, atâtea câte găsea de cuviinţă.
Câteva cuvinte despre felul cum am susţinut examenul de bacalaureat. Primul era la limba română. Am intrat în fugă în clasă, în ultimul moment, când elevele deja se aşezaseră în faţa comisiei. Am mers pe jos de acasă – de lângă gara feroviară până la Liceul Regina Maria”, unde se ţinea examenul. Aveam în mână o crenguţă înflorită de tei (era zi de 3 iunie). Profesoara m-a întrebat despre poezia filosofică a lui M.Eminescu. Bănuiesc, a intervenit o influenţă psihologică produsă de ramura de tei. Pentru mine era un  noroc deosebit, căci M.Eminescu era poetul meu preferat, studiat în special, cu referat făcut în cl.VII. Fireşte am luat nota maximă! De la limba română am trecut la filosofie. Mi s-a pus o întrebare despre apercepţie. Profesoara m-a întrebat de ce m-a chestionat la limba română despre M.Eminescu şi cum se numeşte acest fenomen psihologic. Am zis că e o apercepţie şi mi s-a propus să explic acest subiect. Rămurica a fost magică. A fost o beţie de triumf. Am luat bacalaureatul cu media “excepţional”. Atunci, la această comisie, s- au prezentat şi elevele de la Liceul “Regina Maria” şi de la alte licee, căci erau 144 de candidate, din care la examenul oral au fost admise 136, au reuşit 100 (69%). Dau pentru comparaţie rezultatele examenului de bacalaureat din or.Ismail. S-au prezentat 127 absolvenţi. La examenul scris au reuşit 103, la cel oral au reuşit 74 (58%). Aceste date au fost publicate în ziarul “Бессарабское слово” din 8 iulie 1932. (Ziarul l-am păstrat până azi!).
Colegele mele de clasă şi din alte clase întreţin legături prieteneşti, ele fiind risipite pe diferite meridiane. Corespondez cu unele din ele: Lisi Muncinschi Peter se află la Chicago, Nina Gorceac, Veronica Bancea-Cosma – la Bucureşti, Voichiţa Bancea-Dragu – la Constanţa. Din clasa mea au rămas la Chişinău: E.Caminschi-Filatov, Maria Gavrilov-Macinschi. Soarta celorlalte colege de clasă nu o ştiu. Nu demult a decedat E.Jazinschi, colegă de clasă. Dragi mi-au fost:Vera Coban, Lida Şcerbaniov, Tasea Brăguţă, Tasea Drajinschi (Agavriloaia), Tasea Tolstih, Lucreţia Gavrilescu, Tamara Nicolaev, Olga Jabâco, Lenuţa Friptu. Celor vii le doresc sănătate, iar celor trecute în nefiinţă – odihnă veşnică. Trece vremea, ne trecem şi noi şi tot mai multe nume se adaugă în lista Ninei Gorceac. Cele mai tinere colege au terminat Şcoala în 1944, iar noi, cele mai “vechişoare” numărăm de acum peste 80 de ani. De acum înainte vor rămâne numai scrierile noastre şi poate acea placă comemorativă pusă pe clădirea mică, unde au locuit profesorii noştri, căci din şcoală n-a mai rămas nici un perete. Pe acolo dăinuieşte uzina “Vibropribor”. Şcoala a pierit fiind bombardată.
Vnorovschi, Cleopatra. O viaţă închinată învăţămîntului. Ch. 1999. P. 45-47.

One thought on “Crâmpeie de amintiri mai timpurii ale Cleopatrei Vnorovschi : Examenele de bacalaureat

  1. Am fost incantata și zguduită aflând aceste informații. A fost școala in care au învățat bunica mea Natalia Terletchi și surorile ei ( fiice de preot), in care au studiat mama și Mătușa mea. Când am descoperit numele mătușii mele Tasea Drajinschi, căsătorită Agavriloaiei ca fiind colega și prietena autoarei, am plâns. Am un document care sa întregească povestirile pe care le spun nepoților mei, născuți in America, despre rădăcinile lor. Va mulțumesc!

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s