MAESTRUL NEPERECHE AL ARTEI FOTOGRAFICE CONTEMPORANE

Deja în 1927, când Societatea Belle-Arte din Basarabia a organizat prima expoziţie internaţională la Chişinău şi, de altfel, prima în Regatul României, se părea că arta fotografică capătă recunoaşterea şi statut de gen de creativitate plastică instituţionalizat în viaţa culturală alături de pictură, sculptură ş.a. Necazurile economice, culturale, răsturnările politice precum cele din 1940 au convers însă la tulburarea şi prăbuşirea oricăror reuşite în domeniu.
De fapt, ca gen cu rezonanţe publice, fotografia s-a constituit pe lângă publicaţiile conduse pe la începutul secolului al XX-lea de Pavel Cruşevan, apoi la „Viaţa Basarabiei” lui Pan Halippa şi Petru Ştefănucă, totodată, pe lângă cotidianele timpului.
De la nefastul 1940 până la finele anilor 1950, fotografia s-a aflat în servitutea aghitprop-ului. Doar inerent fondării Studioului „Moldova-film”, se reconştientizează treptat-treptat că fotografi a urmează să-şi dobândească statutul de gen creator.
Întâmplarea a făcut ca cineaştii (inclusiv echipele de creaţie conduse de regizorii Vasile Brescanu, Mihail Calic, Emil Loteanu şi Vasile Pascaru) să ajungă cu platouri sub cerul liber la Păhărnicenii lui Mihai Potârniche. Evident că ei au ajuns nu numai în localitatea menţionată. Şi nu doar Mihai Potârniche s-a aflat printre chibiţi. În orice caz, anume lui i-a fost scris ca întâlnirea incidentală cu cineaştii să-i schimbe personalitatea.
La ziua lui de naştere sora îi face cadou un aparat de fotografi at Smena şi el începe să studieze independent tehnicile legate de foto. Demarează ca fotograf mai întâi în cadrul familiei, a şcolii, a satului, continuă să fotografieze în timpul studiilor la Şcoala de Viticultură şi Vinificaţie, ajungând, în sfârşit, ca în martie 1966 imaginile sale să fi e inserate în ziarul raional Orhei şi în paralel – în ziarul „Viticultorul” ce se publica la colegiu. Studiul său fotografic de debut, Asistenta mamei, denotă din capul locului un ochi de artist liber, neîncorsetat de şabloane.
Din 1970, activează ca fotoreporter, succesiv, la o serie de publicaţii periodice naţionale (săptămânalul Cultura, ziarul Moldova Socialistă, revista Femeia Moldovei, revista Moldova ş.a.).
Abil, harnic, sârguincios şi de o tenacitate rarisimă, Mihai Potârniche este angajat fotograf la TASS (Agenţia Telegrafi că a Uniunii Sovietice). Am văzut caietul de sarcini şi imaginile sale „de contact”, la acestea adăugându-se telegramele expediate de TASS administraţiei ATEM (Agenţia Telegrafi că a Moldovei), cu aprecieri superlative. În consecinţă, albumul „Acasă. Amintiri” (1991) se constituie într-o sinteză spectaculoasă a colaborării lui cu TASS.
În 1997 Mihai Potârniche este numit şef al Departamentului Fotomoldpres al Agenţiei  Informaţionale de Stat Moldpres. Fondează, dotează şi pune în funcţiune Salonul Eurofotoart, care în scurt timp a devenit un centru naţional al fotografi ei de presă şi artistice. Aici activează cea mai tenace echipă de fotografi, care a pus baza unei valoroase arhive foto în cadrul Agenţiei Moldpres.
Albumele sale de fotografii – „Acasă. Amintiri…” (1991), „Acasă. Portretele pământului” (2006), „Acasă. Ardere. Frământ. Renaştere” (2006), „Acasă. Revenire” (2011) se anunţă a fi cu valoare de patrimoniu. Este director de imagine şi autor de fotografii la circa 40 de albume şi cărţi, inclusiv la albumul de proporţii „Parlamentul independenţei”, editat la 20 de ani de la începutul lucrărilor primului Parlament ales în mod democratic (2010).
Are în palmares 33 expoziţii personale la Chişinău, Paris, Strasbourg, Die, Varşovia, Kiev, Bucureşti, Iaşi, Oradea,Vaslui, Bârlad, Bacău, Negreşti Oaş, Nyiregyhaza, Odesa, inclusiv trei expoziţii excepţionale în istoria culturii noastre vernisate în 2001, 2006 şi 2011 la Centrul Expoziţional „C. Brâncuşi” al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova, o expoziţie vernisată în beciul unui mare producător de vinuri din oraşul francez Die (anul 1996), două expoziţii la Palatul Consiliului Europei de la Strasbourg (în 1995 şi 2001). La vernisajul din 2001, a ţinut cu tot dinadinsul să vorbească Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, lordul Russell Johnston, un mare cunoscător al artei fotografi ce moderne: Sunt profund impresionat de conţinutul acestei expoziţii intitulată „La noi”. Ea m-a ajutat să văd, să înţeleg şi să simt Moldova în câteva clipe. Este un har deosebit pe care poate să-l aibă doar un adevărat maestru. Or, foarte mulţi insistă în arta fotografcă, dar fi-ţi de acord cu mine – foarte puţini sau poate chiar unici sunt acei care prind clipa şi te fac să pătrunzi în profunzimea ei.
Mulţumim maestrului Mihai Potârniche…
Notificările privitor la creaţia lui sunt, din punctul de vedere al unor literaţi ca S.Vangheli, nuvele=imagini: Cum simţi încă de departe respiraţia mării, o forţă ce te domină, tot aşa în nuvelele maestrului palpită sufl area dramatică a neamului; E. Lungu poeme: Aparatul de fotografiat al lui Mihai Potârniche a învăţat să „gândească” poezie; N. Dabija un gen nou: fotografiile pe pânză reprezintă un gen nou în arta noastră, Mihai Potârniche fiind primul lui protagonist, elev şi profesor în acelaşi timp dar şi a unor jurnalişti care au învederat curiozitate ca Angela Braşoveanu şi Ion Cernei şi cărora Mihai Potârniche le-a oferit informaţii valoroase despre viaţa şi activitatea sa.
Totuşi, fotografia ca modalitate de creaţie şi valoarea lui Mihai Potârniche rămân în afara unei abordări docte: acum, aici, la noi.
Nouă ne este valoroasă contribuţia lui Mihai Potârnihe, fiindcă din hăţişurile aghitprop-ului el a ieşit teafăr. Ceea ce nu s-a reuşit în 1927 iată, în sfârşit, graţie eforturilor sale, ajunge a se împlini în 2011: cu circa 80 ani mai târziu decât a fost posibil, fotografia a intrat în colecţiile publice ale muzeelor, nu doar cu identitate de document ci ca entitate cu valoare artistică distinctă.
Din păcate, ceea ce ne place, nu avem posibilitatea a-i da o expresie pe potrivă – ne trebuie timp şi context pentru a aşterne în text ceea ce merită dea dreptul excepţionalul maestrul Mihai Potârniche.
Sursa: Revista Akademos, nr. 2(21), iunie 2011 – 129; Autor: Tudor BRAGA
Sursa imaginii: www.zdg.md –

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s