Primarul Nicolae Costin sau Schimbarea la faţă a Chişinăului (cronicar)

Cred că la începutul anului curent chişinăuienii, dar şi alţi conaţionali de-ai noştri, şi-au amintit de Nicolae Costin cu o strîngere de inimă mai puternică decît de obicei. Doar au trecut deja cincisprezece ani de cînd neuitatul primar de Chişinău s-a prăpădit, atît de tragic! Şi cînd te mai gîndeşti că la începutul acestei primăveri ar fi împlinit abia 74 de ani…
A fost Nicolae Costin, indiscutabil, una dintre personalităţile cele mai charismatice, mai iubite şi mai preţuite la noi, în anii ’80-’90 ai secolului trecut. Născut la 7 aprilie 1936, în satul Pecişte din părţile Rezinei, s-a impus ca om politic, unul din fruntaşii Mişcării de emancipare naţională a românilor din Basarabia sub ocupaţie sovietică. A fost profesor universitar, deputat în primul Parlament, ales democratic, al Republicii Moldova, preşedinte al Consiliului Municipal şi Primar General al municipiului Chişinău (1990-1994). Membru fondator şi preşedinte al Executivului Frontului Popular din Moldova (FPM), formaţiune care milita pentru unificarea Basarabiei cu România, prin activitatea sa a contribuit substanţial la procesul de renaştere naţională a Basarabiei. A luptat cu ardoare pentru soluţionarea eficientă a problemelor limbii române, pentru revenirea noastră la graa latină, participînd la elaborarea legilor cu privire la funcţionarea limbii oficiale şi a celorlalte limbi vorbite în R. Moldova. Este unul dintre autorii Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova (27 august 1991).
Sînt mari şi de neuitat eforturile reformatoare ale lui N. Costin în calitate de primar al Chişinăului. Ales preşedinte al Consiliului orăşenesc Chişinău, în 1990, a devenit primul primar al municipiului Chişinău, promovînd mai multe reforme menite să contribuie la dezvoltarea în condiţii noi a capitalei noastre. A contribuit mult, împreună cu ministerele din Republica Moldova, cu instituţiile de cultură din municipiu (inclusiv cu noua, pe atunci, conducere a BM „B.P. Hasdeu”), la deschiderea liceelor specializate (român-englez „Mircea Eliade”, român-italian „Dante Alighieri”, român-francez „Gheorghe Asachi”, român-german „Mihail Kogălniceanu”); la inaugurarea unor noi biblioteci, inclusiv de carte românească („Onisifor Ghibu”, „Transilvania”…); la redeschiderea bisericilor, inclusiv a Catedralei din centrul Chişinăului; la restaurarea monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfînt din Chişinău. În timpul cît a fost N. Costin primar de Chişinău au fost instalate şi dezvelite noi busturi ale clasicilor literaturii române pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfînt”. A susţinut reînvierea datinilor legate de sărbătorile creştine (Crăciunul, Paştele, Duminica Mare, Hramul), stabilirea tradiţiei sărbătoririi Zilei Independenţei Republicii Moldova şi Zilei Limbii Române. Alte merite ale sale ţin de demolarea, fără vărsări de sînge, a statuii lui Lenin din centrul Chişinăului; readucerea la locul iniţial de amplasare a monumentului, restaurat, al lui Ştefan cel Mare; organizarea rezistenţei împotriva mişcărilor secesioniste; stabilirea legăturilor de colaborare cu mari oraşe din România, Grecia, Turcia, Franţa, Italia, Ucraina, SUA ş.a. N. Costin a fost artizanul reinstituirii, în spiritul tradiţiei naţionale, a funcţiilor de prefect şi primar, precum şi al reintroducerii denumirilor de comună, judeţ, municipiu, sector (în municipii) etc. A lansat ideea includerii satelor din împrejurimile Chişinăului în componenţa municipiului, pentru a echilibra componenţa demografică.
În noiembrie 1993, lui N. Costin i s-a acordat titlul de „Cetăţean de Onoare al municipiului Botoşani” – se pare că a fost unica distincţie pe care a primit-o în timpul vieţii, la atîtea merite cîte le avea!… Prin contrast, la 9 august 1994, prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova, Mircea Snegur, Nicolae Costin a fost eliberat din funcţia de primar al Chişinăului, fiind trecut în „rezerva de cadre a Guvernului”. Odată cu demiterea sa a încetat şi activitatea Consiliului Municipal Chişinău. Se crease impresia, atunci, că viaţa Chişinăului, o viaţă a urbei, cel puţin, s-a oprit… Curînd avea să se oprească şi inima lui Nicolae Costin: în urma unei grele suferinţe, s-a stins din viaţă, pe 16 februarie 1995, la vîrsta de 59 de ani. Moartea sa continuă a rămîne un mister. Oficial, cauza decesului ar fi fost leucemia. Post-mortem, prin hotărîri ale consiliilor municipale, numele lui Nicolae Costin îl poartă cîte o stradă din Iaşi şi din Chişinău. „Nicolae Costin a fost un mare singuratic, puţin înţeles şi susţinut. Nu s-a acceptat niciodată un prizonier al trecutului, un ratat al istoriei. După măsura sa de înţelegere a lucrurilor avea un ritm prea accelerat. Se grăbea…”, avea să mărturisească peste ani soţia regretatului primar, dna Iuliana Gorea-Costin.
La 16 februarie a.c., cînd s-au împlinit 15 ani de la trecerea la cele veşnice a primului primar nesovietic al Chişinăului, Nicolae Costin, Primăria capitalei şi Asociaţia Parlamentul-90 au organizat o suită de acţiuni comemorative. Dintre acestea, amintim simpozionul In memoriam Nicolae Costin şi o expoziţie de artă despre anii de renaştere naţională. Menţionăm şi implicarea bibliotecarelor de la BM „B.P. Hasdeu” la desfăşurarea manifestărilor omagiale. La mormîntul lui Nicolae Costin de la Cimitirul OrtodoxCentral de pe str. Armenească s-a ţinut un parastas în memoria marelui dispărut. În aceeaşi zi, în incinta Primăriei a fost inaugurată o placă comemorativă Nicolae Costin.
Printre evenimentele ce au avut loc în ziua de 7 aprilie a.c., legate de omagierea protestelor din 7 aprilie 2009, s-a înscris şi comemorarea regretatului compozitor Ion Aldea-Teodorovici şi cea a lui Nicolae Costin, ambii născuţi în această zi, de Buna Vestire. După un parastas, consacrat celor doi martiri ai Neamului, care a avut loc la Cimitirul OrtodoxCentral din str. Armenească din capitală, pe faţada clădirii de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt nr. 132, unde a locuit Nicolae Costin, a fost dezvelită o placă comemorativă. În faţa celor prezenţi au luat cuvîntul primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, soţia regretatului Nicolae Costin, Iuliana Gorea-Costin, ex-ministrul Culturii, Ion Ungureanu, ex-preşedintele primului Parlament al R. Moldova, prof. univ. Alexandru Moşanu, consilierul municipal Mihai Severovan ş.a.
„Nicolae Costin a fost o personalitate ieşită din comun, unul dintre primii exponenţi ai mişcării de eliberare şi renaştere naţională, dar şi unul dintre primii politicieni care au demonstrat că sunt extrem de devotaţi cauzei naţionale. Acest devotament a fost îmbinat cu profesionalism, curaj şi raţiune; a fost temelia care i-a dat putere lui Nicolae Costin şi tuturor celor care au colaborat cu el,” a menţionat în alocuţiunea sa prof. univ. dr. hab. Alexandru Moşanu. Placa a fost sfinţită de un sobor de preoţi ai Catedralei „Sfînta Teodora de la Sihla” în frunte cu parohul acesteia, protoiereul Ioan Ciuntu.
Încercînd să enumăr meritele primarului Nicolae Costin, am omis – intenţionat – unul care mi se pare cu totul deosebit. Îl vom savura împreună, la finele acestei evocări a figurii luminoase a lui N. Costin. Astfel, la propunerea sa, străzile municipiului Chişinău au primit nume cu un subliniat caracter naţional (Decebal, Traian, Ştefan cel Mare, Mircea cel Bătrîn, Mihai Viteazul, Nicolae Milescu Spătarul, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, Constantin Brâncuşi, Pan Halippa, Sfatul Ţării, Bucureşti, Calea Ieşilor, Bucovina, Cetatea Albă, Putna, Voroneţ, Hotin…). Cele aproximativ 700 de străzi, stradele, pieţe, parcuri, grădini din capitala basarabeană, pînă în 1989 fiind aproape că în totalitate ruseşti, prin efortul lui N. Costin şi al unei comisii care se bucura de tot sprijinul primarului, au revenit la firesc. Aceste simboluri ale municipiului au prins a vorbi româneşte, a ne povesti istoria strămoşească, a ne ilustra cultura şi demnitatea naţională… Schimbarea – atît de necesară nouă, atît de jinduită de noi! – a provocat, fireşte, nemulţumirea unor grupări politice antiromâneşti, care au cerut, în fiecare campanie electorală, revenirea la vechile nume sovietice ale străzilor Chişinăului. Din fericire, schimbarea la faţă a Chişinăului, care a fost posibilă prin participarea cea mai energică a primarului N. Costin, nu a fost modificată în vreun fel şi să sperăm că niciodată nu se va reveni la acel Chişinău în care aveai senzaţia că te afli într-o provincie rusească. În prezent, de cincisprezece ani deja, graţie înţelepciunii, inteligenţei, curajului, simţirii patriotice a lui N. Costin, Chişinăul nostru este, cel puţin la capitolul toponimie, un oraş românesc şi european. Măcar şi pentru aceasta îl vom pomeni mereu, cu drag şi cu recunoştinţă, pe cel care a fost Nicolae Costin.



Sursa: Primarul Nicolae Costin sau Schimbarea la faţă a Chişinăului (cronicar) // – BiblioPolis. – 2010. – Nr. 1. – P. 73-79 http://bibliopolis.hasdeu.md/index.php?bpa=1786 

Advertisements

One thought on “Primarul Nicolae Costin sau Schimbarea la faţă a Chişinăului (cronicar)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s