Constantin Stamati-Ciurea (1828-1898) – prozator, dramaturg și publicist


1998, 9 mai. Aniversări – Comemorări. Personalităţi.
Tipar ofset pe hârtie albă, gumată. Policromie. Dantelura 14:13 ¾. Format 32,80×27,50 mm. În coală 10 (5×2) mărci. Tipărite la Bundesdruckerei, Germania. Machete: Simion Zamşa. Tiraj 100 000
Constantin Stamati-Ciurea (n. 4 mai 1828, Chișinău – d. 22 februarie 1898, Caracușenii Vechi) a fost un prozator, dramaturg și publicist român. Este fiul scriitorului Constantin Stamati.
Studii: Facultatea de Drept, Filosofie și Științe ale Naturii la Sorbona.
Funcții deținute: secretar al Ambasadei Rusiei la Paris, Berlin, Londra. După 1850 revine în Moldova şi lucrează temporar în Cancelaria guvernatorului militar. Ajunge membru al Comitetului statistic din Basarabia (1863-1864).
În 1860 se retrage la moşia sa din Caracuşenii Vechi, consacrându-se activităţii literare, picturii, fotografiei, astronomiei.
Opera: „Amintiri despre o vânătoare în Basarabia”, „Cometa anului 1853 sau încă o dată Mitrofanuşka”, „Fricosul”, „Moartea lui Lermontov”, „Cînofilul”, „Insula Sagalin”, „Moartea lui Lermontov”, „Magdalena păcătoasă”, „Cărăbuşul”, „Bacilul amorului” ș.a.
A tradus în rusă „Piatra din casă”, piesele „Creditorii” şi „Un rămăşag” de V. Alecsandri (Odesa, 1854) ș.a.
Critica literară dă o înaltă apreciere piesei „Moartea lui Lermontov”, autorul ei fiind ales membru al Societăţii Teatrale de la Moscova.
În secolul al XlX-lea piesele lui C. Stamati-Ciurea au fost jucate pe scenele teatrelor din Chişinău, Odesa şi Cernăuţi. La Teatrul Naţional „M. Eminescu” din Chişinău a fost montat spectacolul „Actori din provincie” după C. Stamati-Ciurea.
Scriitorul a întreţinut relaţii de prietenie cu mari personalităţi: cu savantul german A. Humboldt, cu vestitul filolog rus F. E. Korş ş.a.
Distincții: În 1895 Carol I îi conferă medalia „bene merenti” pentru toate lucrările sale.
În 1988, cu prilejul comemorării 160 de ani de la nașterea scriitorului, Muzeul Literaturii Române „M. Kogălniceanu” a inaugurat la Caracușenii Vechi, în localul școlii, un muzeu consacrat vieții și operei lui C.Stamati-Ciurea. În 1993 i-a fost înălţat un bust.
La 9 mai 1998, cu ocazia împlinirii a 170 ani de la naștere, Poșta Moldovei a emis o marcă cu imaginea scriitorului.
Bibliografie
  1. O insulă solitară… : [Constantin Stamati-Ciurea] // Colesnic Iurie. Chişinăul și chișinăuienii. – Ch., 2012. – P. 488-492.
  2. Stamati-Ciurea, Constantin // Călinescu G. Istoria literaturii române de la origini până în prezent. – București, 1982. – P. 640.
  3. Stamati-Ciurea, Constantin // Chișinău : encicl. – Ch., 1997. – P. 430.
  4. Stamati-Ciurea, Constantin // Cimpoi M. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. – Ch., 1997. – P. 56-60.
  5. Stamati-Ciurea, Constantin // Dicționarul scriitorilor români din Basarabia 1812-2006. – Ch., 2007. – P. 493-495.
  6. Stamati-Ciurea, Constantin // Grecov Iuri. România în chipuri. – Ch., 2000. – P. 147.
  7. Stamati-Ciurea, Constantin // Țarălungă Ecaterina. Enciclopedia identității românești : Personalități. – București, 2011. – P. 725.
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s