 |
| Constantin Tomescu |
S-a născut la 20 februarie 1890, în Constanţa. A absolvit Seminarul „Veniamin Costache” din Iaşi (1912), apoi şi-a continuat studiile la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1912-1916), care-i va conferi şi doctoratul în teologie (1927). A participat ca voluntar în Primul Război Mondial (1916-1918).
După Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918) se stabileşte la Chişinău, unde o perioadă îndelungată (1919-1942) deţine funcţia de director al Cancelariei (secretar general) Arhiepiscopiei Chişinăului şi consilier cultural. Desfăşoară activitate didactică – profesor suplinitor (1926), agregat
(1927) şi titular (1930) la Catedra istoria Bisericii Ortodoxe Române de la Facultatea de Teologie din Chişinău (1926-1941), încadrat apoi la cea din Cernăuţi–Suceava (1941-1946); a fost primul prodecan al Facultăţii de Teologie din Chişinău; membru din partea mirenilor în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Chişinăului şi în Congresul Naţional Bisericesc.
În capitala Basarabiei, împreună cu Toma Gh. Bulat, a întemeiat şi condus activitatea „Arhivelor Basarabiei”, revistă de istorie şi geografie a moldovenilor dintre Prut şi Nistru (1929-1938). A colaborat la „Luminătorul”, „Misionarul” şi „Revista Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti” din Chişinău. În paginile acestor ediţii periodice, a publicat o mulţime de articole, studii, recenzii, loturi de documente, adnotări etc.
Constantin Tomescu este autor a numeroase lucrări de istorie a Bisericii Ortodoxe Române: Episcopia Hotinului. Date istorice şi statistice, Chişinău, 1925,200 p.; Rolul Bisericii Ortodoxe în viaţa neamului românesc. Curs de inaugurare, Chişinău, 1926,19 p.; Mitropolitul Grigorie IV al Ungrovlahiei, teză de doctorat, Chişinău, 1927, IV + 307 p.; Înfiinţarea Episcopiei Chişinăului şi Hotinului (1813), în „Arhivele Basarabiei”, an. I, 1929, nr. 1, p. 32-42; nr. 2, p. 31-53 ; nr. 3, p. 31- 38 şi nr. 4, p. 7-23; Exarhul Gavriil şi mitropolitul Ignatie al Ungrovlahiei, 1810, în „Arhivele Basarabiei”, an. II, 1930, nr. 2, an. III, 1931, p. 258-271 ; Ştiri catagrafice din Biserica Moldovei din 1809, în „Arhivele Basarabiei”, an. III, 1931, nr. 2, p. 177-185; Tipografia duhovnicească exarhală din Chişinău, în „Arhivele Basarabiei”, p. 73-90; Ştiri catagrafice din Bisericile Principatelor la 1810, în, Arhivele Basarabiei”, an. IV, 1932, nr. 4, p. 204-214;Iarăşi despre detronarea mitropolitului Ungrovlahiei Dositei Filitti, în, Arhivele Basarabiei”, an. IV, 1932, nr. 3, p. 169-178; Diferite ştiri din Arhiva Consiliului eparhial Chişinău, în, Arhivele Basarabiei”, anii IV-X, 1932-1938, mai multe numere; Conducători bisericeşti din Principate la 1811 şi din Basarabia între 1816-1837 inclusiv, în ,Arhivele Basarabiei”, an. V, 1933, nr. 1, p. 58-64;Puţine cuvinte despre strădania cărturărească a mitropolitului Grigorie Dascălul al Ungrovlahiei, în „Biserica Ortodoxă Română”, an. LII, 1934, nr. 5-6, p. 326-340; Scurtă povestire istorică despre sfânta mănăstire Neamţu şi despre aşezările monahale supuse ei (mănăstirea Secu şi schiturile Vovidenia, Pocrov, Sihăstria, Sihla şi Icoana), Mănăstirea Neamţ, 1942, XIV + 179 p.
A editat prestigioase colecţii de documente: Documente basarabene, 2 vol., Chişinău, 1928- 1938 (în colaborare cu Visarion Puiu, Ştefan Berechet, Ştefan Ciobanu şi Leon T. Boga);Documente şi scrisori din familia Andronachi Donici, Chişinău, 1928, 57 p.
Împreună cu preotul prof. Serghie Bejan, a tradus lucrarea protoiereului Pavel Svetlov: Învăţătura creştină în expunere apologetică, 2 vol., Chişinău, 1935-1936, V + 648 + 116 p. (I) şi IV + 625 p. (II). A publicat diferite Rapoarte (dări de seamă)
asupra vieţii bisericeşti din cuprinsul Eparhiei Chişinăului.
Prin activitatea sa didactică şi ştiinţifică, Constantin Tomescu a contribuit la documentarea istoriei Basarabiei la diferite etape, reliefând în mod special dăinuirea spiritului românesc chiar în perioadele mai puţin prielnice pentru astfel de fapte.
A făcut călătorii de studii în Turcia, Palestina, Siria, Liban, Mesopotamia, Persia.
A organizat şi condus pelerinaje la Muntele Athos şi în Ţara Sfântă, fapt pentru care i s-a conferit titlul de „mare dicheofilax” al Patriarhiei Ecumenice şi Crucea Sf. Mormânt a Patriarhiei Ierusalimului.
A fost ministru (subsecretar de stat la Ministerul Culte şi Arte) în guvernul Octavian Goga.
În anii regimului totalitar a cunoscut ororile închisorilor comuniste. În noaptea de 5 spre 6 mai 1950 a fost arestat şi întemniţat în închisoarea din Sighet. A stat în aceeaşi celulă cu istoricul bucovinean Ion Nistor, patriotul basarabean Ion Pelivan şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură. Peste ani, supravieţuitorul Ion Nistor avea să-şi aducă aminte: „Cum ne nimerisem mai mulţi istorici, teologi, psihologi, economişti şi agronomi, ne treceam timpul cu referate şi discuţii din domeniul specialităţii fiecăruia. Avocatul Dumitru Nistor din Timişoara şi profesorul Constantin Tomescu din Chişinău ne delectau cu cântările lor în surdină.”
A fost eliberat în 1955.
A decedat la 5 iulie 1983, la Bucureşti.
Sursa: Negrei, Ion. Patrioți basarabeni întemnițați în închisoarea din Sighet : [din conț. biogr. istoricului Constantin Tomescu] // Cugetul. – 2007. – Nr 3. – P. 34-35.
