Muzeul Literaturii Române „M. Kogălniceanu”

Din iniţiativa Uniunii Scriitorilor din Moldova Sovietul Miniştrilor al RSSM prin hotărârea nr. 108 p din 10 februarie 1965 a creat la Chişinău Muzeul Repu­blican de Literatură. Noua instituţie şi-a început activitatea la 1 aprilie acelaşi an sub egida şi în sediul Uniunii Scriitorilor.
În 1983 Muzeului i s-a conferit numele scriitorului şi savantului-enciclopedist Dimitrie Cantemir. În 1991 a fost transformat în Centrul Naţional de Studii Literare şi Muzeografie „M. Kogălniceanu”, iar în 1997 devine Muzeul Literaturii Române „M. Kogălniceanu”.
Spre deosebire de alte instituţii similare de cultură înfiinţate pe baza unor colecţii sau fonduri deja existente, Muzeul a pornit efectiv de la zero, fără nici o filă de carte, fără nici o pagină de manuscris. De aceea, chiar din primele zile a fost iniţiată o muncă enormă de depistare şi de colectare a valorilor culturii şi literaturii noastre de secole, de reconstituire a procesului literar românesc de la origini până în zilele noastre. Această acţiune, la care au participat cu multă dragoste, elan şi entuziasm numeroşi studenţi din acei ani de la Chişinău, Bălţi şi Cernăuţi, a căpătat o amploare deosebită. Au fost vizitate aproape toate satele şi oraşele din republică, precum şi cele din regiunile Cernăuţi şi Odesa (Ucraina). Astfel au fost salvate de la distrugere şi dispariţie numeroase valori ale patrimoniului nostru cultural-artistic care se mai păstrau la unii intelectuali, dar şi la oamenii simpli. De aceea astăzi se poate afirma, fară nici un risc de exagerare, că iniţiativele de atunci, când majoritatea compatrioţilor pierduse orice speranţă la renaştere naţională, a fost cu adevărat patriotică.
Regretatul Gheorghe Cincilei (1936-1999), director-fondator al Muzeului şi animator al tuturor activităţilor în cadrul lui, colectivul instituţiei respective în primii patru-cinci ani au făcut deosebit de mult pentru propagarea literaturii clasice şi contemporane, cât şi pentru acumularea fondurilor fară de care e de neconceput existenţa unui asemenea centru de cultură. În prezent fondurile, care sunt adevărata carte de vizită a Muzeului, numără aproape 100 de mii de unităţi de păstrare. Multe din acestea sunt rarităţi bibliografice de o neîndoielnică şi mare valoare literară şi ştiinţifică.
Dintre colecţiile cele mai importante:
1. CĂRŢI. Este fondul cel mai bogat şi variat. Cuprinde peste 22 de mii de volume, datând din secolele XVI-XXI, cu caracter laic şi religios. Cea mai veche carte conţine opera Sfântului Dionisie Areopagitul şi a apărut în 1572, în limba latină, cu titlul Be ati Dionysii Areopagitae martyris inglyti, Lvgdvni. Alte ediţii cu caracter religios: Evanghelie ucitelinoe (Evanghelie de învăţătură), Kiev, Lavra Pecerska, 1637, una din numeroasele cărţi tipărite sub supravegherea mitropolitului Petru Movilă; Antologhion, Bucureşti, 1736; Antologhionul ce să zice floarea cuvintelor, Iaşi, 1755; Cazanie, Râmnic, 1781-1782 (reproduce aproape integral textul Caza­niei lui Varlaam de la 1643); Liturghie, Chişinău, 1815 ş. a.
O deosebită valoare reprezintă ediţiile cu caracter laic, care sunt un indiciu al dezvoltării spirituale a neamului şi a integrării lui în rândul naţiunilor civilizate ale lumii. Cele mai multe tipărituri sunt cărţi ale scriitorilor noştri clasici: D. Cantemir, Cartea despre sistemul religiei mahamedane (în limba rusă), S. Petersburg, 1722; D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman (în limba germană), Hamburg, 1745; M. Kogăl- niceanu, Istoria Valahiei, a Moldovei şi a valahilor transdanubieni (în limba franceză), Berlin, 1837; Al. Donici, Fabule, Iaşi, 1840; B. P. Hasdeu, Ion Vodă cel Cumplit, Bucu­reşti, 1865; V. Alecsandri, Dumbrava Roşie,Bucureşti, 1872; C. Negruzzi, Păcatele tinereţilor, Bucureşti, 1872, ş. a.
Muzeul se află şi în posesia unor preţioase ediţii ale clasicilor latini, ruşi, francezi, ucraineni şi ale altor popoare.
2. MANUSCRISE. Colecţia respectivă include manuscrise (mai mult de 23 de mii de unităţi) de epocă, dar şi de dată recentă. Amintim, înainte de toate, o variantă necompletă a romanului popular Varlaam şi Ioasaf din sec. XVIII, ajuns la Muzeu spre sfârşitul anului 1965. A fost depistat prin anii ’30 ai sec. al XX-lea la mănăstirea Vărzăreşti şi copertat în 1926 la Tipografia Liceului Industrial din Chişinău. Nota pe foaia de titlu Întru aceeaşi zi viaţa cuvioşilor părinţi Varlaam şi Ioasaf de la India sugerează că textul a făcut parte dintr-o culegere de „vieţi ale sfinţilor”.
         Muzeul mai deţine cărţi-manuscris în limbile română şi slavonă, numeroase zapise de la sfârşitul sec. XVIII. O importanţă aparte, artistică şi documentară, are pentru cultura românească carnetul cu versuri ale poetului Alexei Mateevici, care înserează şi celebra poezie „Limba noastră”, precum şi scrisorile acestuia trimise de pe front soţiei.
         Majoritatea manuscriselor aparţin scriitorilor contemporani: Liviu Deleanu, George Meniuc, Liviu Damian, Vlad Ioviţă, Nicolai Costenco, Vladimir Beşleagă, Anatol Ciocanu, Valeriu Babanski ş. a.
3. PERIODICE. Cele 17 mii de unităţi de păstrare, câte însumează la ora actuală colecţia în cauză, sunt în cea mai mare parte publicaţii periodice apărute după 1940. Dar Muzeul dispune şi de periodice din sec. XIX şi din prima jumătate a sec. al XX-lea. Este adevărat, însă, că acestea sunt în număr redus.
Menţionăm pentru început primele numere din „Magazin istoric pentru Dacia”, întâia revistă din Ţara Românească, care începe să apară din 1845, sub redacţia lui A. Treboniu Laurean şi N. Bălcescu. Este destinată după modelul „Arhivei Româ­neşti” a lui M. Kogălniceanu, publicării documentelor istorice referitoare la poporul român; „Columna lui Traian”, revistă editată de B.P. Hasdeu începând cu anul 1870 şi unde marele savant şi-a publicat studiile sale comparate de folclor şi etnografie; „Gazeta Bucovinei” pe anul 1892 (colecţie completă), ce conţine un bogat material despre tradiţiile şi obiceiurile românilor bucovineni. Dintre publicaţiile mai impor­tante din prima jumătate a sec. XX în patrimoniul Muzeului se păstrează „Viaţa românească”, ce s-a editat din 1906 la Iaşi, sub conducerea cunoscutului scriitor şi om politic Constantin Stere; „Revista Fundaţiilor Regale”, 1934; „Gândirea” din anii 1921-1931, la care au colaborat asemenea personalităţi ca L. Blaga, Cezar Petrescu, T. Vianu, Gib Mihăiescu, L. Rebreanu, N. Crainic ş. a., „Convorbiri literare”, între care menţionăm în mod aparte numerele 6,7,8,9 din 1939, consacrate împlinirii a 50 de ani de la trecerea în eternitate a lui Eminescu. Alte titluri de periodice: „Viaţa Basarabiei” (Chişinău), „Cuget Moldovenesc” (Bălţi), „Solidaritatea” (Soroca), „Bugeacul” (Bolgrad), „Însemnări Ieşene” (Iaşi), „România Literară” (Bucureşti), „Revista Bucovinei” (Cernăuţi) ş. a.
4. ARTE PLASTICE. Este o colecţie care conţine un număr relativ mic de exponate, circa 2700, dar de o incontestabilă valoare artistică. Executate în mare parte la solicitarea Muzeului, de-a lungul anilor, de cei mai cunoscuţi pictori din republică, ele se clasifică în ilustraţii de carte, pictură şi sculptură, ce îi înfăţişează pe scriitorii noştri clasici şi contemporani; tapiserie şi alte genuri de artă. În patrimoniul Muzeului se păstrează originalul stampei Eminescu-arbore de Aurel David cu autograful pictorului. Mai dispunem şi de alte pânze semnate de acelaşi autor (portretele scriitorilor Al. Donici, L. Damian, Al. Marinat, S. Vangheli ş.a.).       
Printre piesele de mare valoare colecţionate de Muzeu figurează şi splendidele lustraţii ale lui Igor Vieru la poezia lui Eminescu, Alecsandri, Gr. Vieru, precum şi o serie de portrete: I. Creangă, V. Alecsandri, Al. Mateevici, Gr. Vieru, V. Coroban şi P. Boțu.
O mândrie pentru Muzeu reprezintă şi lucrările pictorului Mihai Grecu: Luceafărul, M. Eminescu în ospeţie la Creangă, portretele lui D. Cantemir, C. Negruzzi, — B. Istru, P. Zadnipru şi Ag. Roşca.
Alte achiziţii importante sunt: Ilustraţii la opera lui Eminescu, Creangă, Alecsandri de Gh. Vrabie, tapiseriile Elenei Rotaru Doină Bardului de la Mirceşti, Varlaam, Dosoftei ş. a., precum şi portretele sculpturale ale lui Lazăr Dubinovschi (D. Cantemir, M. Costin), D. Rusu (M. Eminescu, V. Alescandri) ş. a.
Aceste colecţii cu un fond documentar destul de bogat şi divers, precum şi altele — pe care din lipsă de spaţiu nu reuşim să le prezentăm aici — constituie o sursă valoroasă de informaţii pentru toţi cei care vor să cunoască mai bine zestrea spirituală a poporului român.
Muzeografii noştri au desfăşurat pe parcursul anilor o intensă activitate ştiinţifică şi de popularizare a literaturii. În urma cercetărilor efectuate în bibliotecile şi arhi­vele din Moldova şi din fosta Uniune Sovietică au fost publicate numeroase arti­cole şi studii ce conţineau informaţii inedite despre scriitorii Alexandru şi Boleslav Hâşdeu, B.P. Hasdeu, Gh. Asachi, I. Sârbu, C. Stamati, Victor Crăsescu, Al. Ma­teevici ş. a. Au fost editaţi indicii bibliografici: Donici – cuib de-nțelepciune, 1968; Al. Mateevici 1969; antologiile: Închinare la Luceafăr, Omagiu lui M. Eminescu, 1975; Simplu ca sufletul, Omagiu lui I. Creangă, 1978; Eu doina cânt, Omagiu lui V. Alecsandri, 1978; Destinul inorogului, Omagiu lui D. Cantemir, 1981; Cântăreţul limbii noastre, Omagiu lui Al. Mateevici, 1988; M. Kogălniceanu,Cugetări, aprecieri, 1997; culegerile de articole: Studii și materiale despre Al. Russo, 1973; Studii şi mate­riale despre Alecsandru şi Boleslav Hâşdeu, 1984; Vârful-nalt al piramidei, texte despre şi pentru Eminescu, 2001; Gh. Ghibănescu, Impresii şi note din Basarabia, 2001; numeroase pliante consacrate scriitorilor clasici şi contemporani.
Nici munca expoziţională n-a fost neglijată în această perioadă. Pe baza expo­natelor din patrimoniul nostru au fost amenajate Casele-muzeu „Alexandru Donici” (s. Donici, jud. Orhei); „Constantin Stamati” (s. Ocniţa, jud. Edineţ); „Alexei Mateevici” (com. Căinări, jud. Tighina). În 1980 a fost inaugurată expo­ziţia permanentă „Literatura română de la origini şi până în prezent”, care a func­ţionat timp de zece ani. În ultimul timp Muzeul a oferit vizitatorilor mai multe expoziţii de un mare interes şi care au avut un ecou favorabil în presa perio­dică: „Lucian Blaga – 100 ani de la naştere”, „Constantin Stere – 130 ani de la naştere”, „Grigore Vieru la 60 de ani” (1995); „M. Kogălniceanu – 180 de ani de la naştere” (1997); „Ion Hadârcă la 50 de ani” (1999), „Tot mai citesc măiastra-ţi carte” (M. Eminescu — 150 de ani de la naştere, 2000); „Rapsod al veacului său” (V. Alecsandri – 180 de ani de la naştere, 2001); „Steaua norocoasă a copilăriei” (Spiridon Vangheli la 70 de ani, 2002); „Omul dreptei cumpene româneşti” (Acad. M.Cimpoi la 60 de ani, 2002) ş.a.

Sursa: Muzeul Literaturii Române „M. Kogălniceanu”. În: Odainic, Ioan. Almanah enciclopedic: Vol. I., Chișinău, 2009, p. 99-102.
Advertisements

2 thoughts on “Muzeul Literaturii Române „M. Kogălniceanu”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s