Carol Schmidt


Pe durata celor 26 de ani de activitate a lui Carol Schmidt în postul de edil al capitalei Basarabiei (1877-1903). Chişinăul a înregistrat un salt uriaş, evoluând rapid de la o localitate insalubră şi fără infrastructură urbană, cu un aspect aproape dezolant, la unul modern, cu străzi şi trotuare pavate, cu un apeduct performant, cu o reţea densă de canalizare, cu iluminare stradală, dar şi cu multe edificii noi. de utilitate publică. Oraşul Chişinău, la început de secol XX. era unul din cele mai frumoase centre guberniale din Imperiul Rus.
Carol Schmidt s-a născut la 25 iunie 1846, în oraşul Bălţi, într-o familie de catolici cu origini germano-poloneze. Tatăl său, Alexander Schmidt, de origine germană, medic de profesie, datorită unei prestaţii exemplare, se bucura de un respect deosebit nu doar în cele două oraşe unde a locuit cu familia sa – Bălţi şi Chişinău, ci şi în multe ţinuturi ale Basarabiei, unde, cu riscul vieţii sale, a contribuit la salvarea sutelor de vieţi omeneşti în timpul frecventelor epidemii de ciumă, holeră, tifos exantematic.
Mama sa, Tereza, era fiica nobilului de origine poloneză Iosif Tyski, care participase la mai multe războaie în componenţa armatei ruse, învrednicindu-se de distincţii importante, oferite de împăratul Alexandru I. După încheierea carierei militare, în grad de maior, s-a stabilit în oraşul Bălţi, unde, până la pensionare, exercitase funcţia de poliţmaistru al acestei localităţi.
În familie, Carol a avut parte de o educaţie aleasă, mamei sale datorându-i, în primul rând. formarea unor calităţi deosebite de caracter, cum ar fi onestitatea, corectitudinea, compasiunea umană.
Studiile gimnaziale le-a urmat în oraşul Bălţi şi la Chişinău. În 1863 a absolvit gimnaziul regional cu medalie de aur. În acelaşi an s-a înscris la Facultatea de Fizică şi Matematică a Universităţii din Kiev, dar în anul următor se dezice de această opţiune, înscriindu-se la Facultatea de Drept a Universităţii Imperiale din oraşul Odessa, pe care a absolvit-o cu succes, obţinând gradul de doctor în drept, în anul 1868.
Graţie unei pregătiri profesionale impecabile, dar şi calilăţilor deosebite de caracter, înregistrează un debut de carieră impresionant, aşa încât alegerea lui în funcţia de primar al Chişinăului, în septembrie 1877 (la 31 de ani), nu a fost deloc întâmplătoare. Prestaţia sa exemplară în această postură a servit drept motiv concludent pentru deputaţii Dumei Orăşeneşti să-1 aleagă încă de şase ori. în mod consecutiv, prin vot secret, în fruntea oraşului.  Pe durata celor de 26 ani de activitate neîntreruptă în calitate de edil al capitalei Basarabiei, a demonstrat o prestaţie admirabilă, muncind în beneficiul oraşului cu multă dăruire şi responsabilitate până după miezul nopţii.
De regulă, şedinţele Dumei Orăşeneşti erau convocate de primarul C. Schmidt la ora 2000 şi continuau până la ora 2400, iar uneori şi până după miezul nopţii. Un atare regim drastic fusese acceptat de toată lumea implicată în acest gen de activitate şi din respectul deosebit pe care i-1 purtau edilului oraşului.
Agenda zilnică a acestuia era supraîncărcată cu diverse preocupări şi obligaţii, de la care nu obişnuia să se eschiveze. Din contra, îşi asuma implicări directe în toate domeniile importante ale vieţii unui oraş destul de mare pentru acele timpuri. Putea fi văzut pe diverse şantiere ale urbei şi în postura de preşedinte al unor comisii ad-hoc, care supravegheau corectitudinea executării proiectelor de construcţii.
în fondurile Arhivei Naţionale se păstrează mii de pagini redactate de mâna primarului Schmidt – fenomen absolut incredibil. Manuscrisele sale conţin proiecte de statut pentru diferite şcoli profesionale, multe dintre acestea fiind ulterior inaugurate de protagonistul lor şi susţinute pe toate căile de către acesta. Carol Schmidt a purtat о corespondenţă vastă cu primari ai mai multor oraşe, nu numai din Imperiul Rus, ci şi din Germania, Franţa, Austro-Ungaria etc., cărora le solicita concursul pentru cele mai bune soluţii în vederea realizării proiectelor sale de modernizare a infrastructurii oraşului.
Pe lângă numeroasele griji legate de edificarea unui oraş european, nu uita niciodată de categoriile defavorizate, urmărind cu vigilenţă ca preţurile la produsele alimentare din pieţele oraşului să nu fie umflate artificial de comercianţi. Din acelaşi sentiment de compasiune umană, a contribuit la instituirea unor ospicii pentru oamenii străzii, pentru invalizi, pentru copiii orfani. La insistenţele sale, în şcolile de meserii, pe care le ctitorise, copiii care descindeau din familii sărace erau scutiţi dc taxele pentru studii. Una din cele mai frumoase manifestări de solidaritate şi compasiune umană ale primarului C. Schmidt s-a produs în timpul şi după pogromul antievreiesc din 6-7 aprilie 1903.
Aşa cum relatează martorii oculari, primarul, în ciuda atitudinii duşmănoase manifestate de autorităţile centrale faţă de victimele acestui pogrom, a fost în preajma celor năpăstuiţi şi schilodiţi, acordându-le întregul ajutor de carc era în stare.

 

Sursa: VARTA, Ion. Carol Schmidt. În: Moldova, 2014, mai-iun., pp. 80-81.
Advertisements

One thought on “Carol Schmidt

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s