Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”: intersecţii istorice şi culturale

În cadrul programului Săptămâna ușilor deschise (21-27 septembrie 2015),  vă propunem o „excursie virtuală” prin împrejurimile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”
 

Situată în centrul istoric al Chișinăului, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” se află în inima celor mai importante evenimente istorice şi culturale ale capitalei. Dacă e să facem o incursiune în istoria clădirii şi a străzilor ce o înconjoară, putem afla informaţii interesante despre această zonă, aflată în perimetrul bd. Ștefan cel Mare şi Sfânt, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, str. Mitropolit Dosoftei și str-la Teatrului.

Astfel, istoria clădirii ce adăposteşte azi Biblioteca „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Chişinău (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 148) începe cu anul 1835, când pe terenul viran din partea marginală superioară de atunci a Chişinăului, la intersecţia actualelor artere rutiere Ştefan cel Mare şi Sfântşi Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, municipalitatea a repartizat un lot de pământ pentru construcţii individuale familiei consilierului de colegiu Ivan Monastîrski, funcţionar la Consistoriul Duhovnicesc al Basarabiei. Din anul 1846 clădirea a fost închiriată Gimnaziului Regional din Chişinău, care în 1863 s-a mutat în alt edificiu, iar clădirea a fost cumpărată de Seminarul Teologic din Chişinău. În anul 1864 casa a fost luată în arendă de cetăţeanul elveţian Charles Thomas Selonidenis, care a transformat clădirea în hotelul „Suisse”. În 1897 acest spaţiu a fost arendat de negustorul N. Muraciov pe un termen  de 15 ani, efectuând reparaţii capitale şi intervenţii în structura arhitectonică a edificiului. La parter, în spaţiile comerciale, de rând cu restaurantul hotelului, s-au aliniat o serie de ateliere şi magazine (salonul fotografic al lui Stain, magazinul de textile al lui Wilkenberg, frizeria lui Serens, cofetăria lui Bakinski, Societatea de Asigurări „Ancora”). Hotelul „Suisse” a funcţionat până în

anii celui de-al Doilea Război Mondial. De acest local este legată amintirea unor personalităţi istorice şi culturale, între care guvernatorul militar al Basarabiei Pavel Fiodorov (care a locuit aici cu întreaga sa familie); savantul enciclopedist Bogdan Petriceicu Hasdeu, scriitorul Zamfir Arbore, arhitectul P. Gasket, directorul Şcolii Reale N. Codreanu, primarul K. Schmidt (au frecventat aici lecţiile în calitate de elevi ai Gimnaziului Regional); scriitorii clasici români Constantin Stamati-Ciurea, Constantin Stere, istoricul Nicolae Iorga, cântăreţul rus Fiodor Şaleapin, militantul politic francez Henry Barbusse, care au poposit la Chişinău cu diverse ocazii, fiind găzduiţi la Hotelul „Suisse”.  

După cel de-al doilea război mondial clădirea a fost reconstruită din temelie, adăugându-i-se un al treilea etaj, după proiectul elaborat de arhitectul Rozalia Spirer sub conducerea nemijlocită a academicianului A.V. Şciusev. Aspectul decorativ exterior al noii clădiri repetă, în linii mari, arhitectonica vechiului edificiu aşa cum se constituise către finele secoluli al XIX-lea. În martie 1950, o parte din încăperile de la parter au fost puse la dispoziţia bibliotecii orăşeneşti, actualmente Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.
Pe clădirea bibliotecii sunt instalate câteva plăci comemorative dedicate unor personalităţi din domeniul culturii şi istoriei: Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, scriitorul francez Henri Barbusse, Alexei Belski Erou al Uniunii Sovietice.
Intrarea principală a bibliotecii este orientată spre bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, cea mai importantă magistrală urbană, axa principală a orașului, care are o lungime de 3,8 km. De-a lungul bulevardului au fost amplasate, pe parcursul anilor, cele mai importante obiective ale vieții sociale și politice, economice și culturale orășenești. Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt a purtat mai multe denumiri: Milionnaia, Moskovskaia, Alexandrovskaia, Alexandru cel Bun, Regele Carol II, Lenin. În prezent, bulevardul poartă numele lui Ştefan cel Mare – domn al Moldovei, între anii 1457 și 1504.
Inițial, era un drum de-a lungul taberelor de staționare a oștirilor rusești, cantonate la marginea târgului Chişinău. În primele decenii ale secolului al XIX-lea, mai cu seamă după
aprobarea planului general de construcție urbană din 1834, devine stradă principală a „orașului nou”. Printre primele edificii şi construcţii apărute pe stradă au fost Seminarul Teologic, Mitropolia cu Biserica „Acoperământul Maicii Domnului”, Cazinoul și Hanul Verde, Hotelul „Suisse”, Curtea armenească, Grădina Publică (viitoarea Ștefan cel Mare). Pe această stradă locuia elita societății basarabene de atunci: Iorgu Balș, Victor Sinadino, D. Krupenski, Dimitrie Russo, Vl. Hertza etc.
În 1888, pe strada a fost instalată prima linie pentru tramvaiul cu cai,  konka, înlocuit mai târziu, în 1913, cu tramvaiul electric.
În iunie 1941 cele mai valoroase clădiri au fost distruse, porțiunea centrală a străzii fiind ulterior reconstruită totalmente. Edificiile din această zonă care și-au păstrat aspectul vechi sunt: Primăria Municipiului Chișinău, Sala cu Orgă (fosta Banca Orășenească). Au fost reconstruite o seamă de clădiri, ale căror arhitectură și destinație funcțională s-a modificat: Cinematograful Patria, fostul Club al Nobilimii; Biblioteca Municipală, fostul hotel „Suisse”; Teatrul Național „Mihai Eminescu”, început ca Palatul Culturii etc. În locul caselor de locuit cu caracter comun și al unor obiective de menire socială au fost construite edificii de mare importanță pentru viața politică și urbană. Bulevardul s-a reconstruit în perioada anilor ’70–’80 ai sec. XX, cu clădiri moderne, majoritatea cu dominarea înălțimii. Dintre acestea fac parte sediul Parlamentului RM, Președinția Republicii Moldova, Opera Națională etc.
De pe bulevardul Ștefan cel Mare şi Sfânt se deschid două grădini publice — Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt și Scuarul Catedralei „Naşterea Domnului”. Spațiul bulevardului este lărgit de Piața Marii Adunări Naționale, numită în memoria evenimentelor din 1989-1990, când devenise o imensă tribună, de la care sute de mii de cetăţeni ai republicii îşi revendicau dreptul istoric la limbă, alfabet şi independenţă. Spaţiul este rezervat desfăşurării manifestaţiilor de importanţă naţională. În perimetrul pieţei sunt amplasate importante monumente istorice, precum şi sediile unor instituţii de stat şi publice, centre comerciale, librării etc.
Pe bulevard se află monumentul domnitorului Ștefan cel Mare (sculpt. Al. Plămădeală, arh. Eugen Bernardazzi, fiul lui Al. Bernardazzi), Aleea cu busturile clasicilor literaturii române (complex sculptural cu 28 busturi) din Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfântşi alte monumente de arhitectură și istorie de însemnătate locală și națională introduse în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a mun. Chişinău care datează din sec. al XIX-lea începutul sec. XX.
O latură a clădirii în care se află Biblioteca Municipală este situată pe strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni. Pe parcursul anilor strada a purtat mai multe denumiri: Seminarului, Mareșal Constantin Prezan, Universității, N. Gogol. Actuala denumire a străzii comemorează numele Mitropolitului Moldovei Gavriil Bănulescu-Bodoni – eminent om de cultură şi pios slujitor al Bisericii. În anul 1814 Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni înfiinţează la Chişinău o tipografie de carte religioasă. Tot din iniţiativa lui la Chişinău s-au deschis Şcoala Duhovnicească şi Seminarul Teologic, s-a construit Reşedinţa Mitropoliei şi a început zidirea Catedralei.
Strada a luat fiinţă la începutul sec. XIX, pe un loc viran, la marginea vechiului târg. Începea în partea de jos (Piaţa Bisericii „Sf. Ilie”, care nu s-a păstrat), încheindu-se cu viile şi livezile pitoreşti din dealul Văii Morilor (zis şi Dealul Târgului). În partea centrală strada este întretăiată de două parcuri: Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfânt şi Scuarul Catedralei „Naşterea Domnului”. La sfârşitul sec. al XlX-lea aici se construiesc case de locuit cu unul sau două caturi, se pavează trotuarele şi partea carosabilă a străzii.
Mai jos de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, la intersecţia cu str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, paralelă cu bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, se află strada Mitropolit Dosoftei, care în trecut a avut mai multe denumiri: Gostinaia, Schmidtovskaia, Carol Schmidt, Stalingradskaia, 25 Octombrie. Urbonimicul comemorează numele lui Dimitrie Barilă, cunoscut pe numele său monahal Dosoftei, cărturar român, poet și traducător, Mitropolit al Moldovei între anii 1671-1674, 1675-1686. A fost unul dintre cei mai mari cărturari din istoria română, fiind primul poet național, primul versificator al Psaltirii, primul traducător din literatura dramatică universală, traducător al cărților de slujbă în limba română.
Strada este atestată din anii ’20-’30 ai sec. al XIX-lea şi străbătea orașul de la str. Ismail până la Piața Dimitrie Cantemir, fiind întreruptă de scuarul Catedralei „Naşterea Domnului”. Actualmente, strada cuprinde doar segmentul de nord al vechii străzi Gostinaia, care îşi avea începutul în apropierea actualei Pieţe Constantin Negruzzi. Aici s-au păstrat mai multe case de locuit, clădiri ale unor vechi instituţii administrative, magazine, conacuri urbane, case particulare etc.

Ultima stradă din cartierul în care este amplasată Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” este stradela Teatrului, cuprinsă între bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt şi str. Mitropolit Dosoftei.

Este o stradă scurtă cu o lungime de 230 m. Anterior a purtat denumirile Varfolomeevski, Mărăşti, Bartolomeu, Teatralnâi(până în 1989). Denumirea de stradela Teatrului a fost primită la sfârşitul anilor ’40, începutul anilor ’50 ai secolului trecut. La acel timp stradela avea mai multe motive să se denumească astfel, deoarece în fosta clădire a Adunării Nobilimii (actualul cinematograf „Emil Loteanu”), din 1921 până în 1935 a activat Teatrul Naţional, iar din anul 1980 în apropiere se ridică Teatrul de Operă şi Balet. Aproape toate casele acestei stradele au statut de „monument de arhitectură ţi istorie de însemnătate locală”, incluse în „Registrul monumentelor de istorie şi cultură a mun. Chişinău”. Una dintre ele este casa de raport nr. 4 (str. Mitropolit G. Bănulescu Bodoni, 41), în care a locuit arheologul Ion Casian Suruceanu. Anume acolo în 1887 a fost deschis primul muzeu din Basarabia. Pe această stradă a locuit şi prima femeie avocat din Basarabia, Eugenia Cruşevan, pe imobilul căreia este instalată o placa comemorativă (str. Teatrului, 6).

Situată în centrul capitalei, în apropierea principalelor monumente, edificii şi locuri de importanţă naţională, clădirea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, de-a lungul timpului, a fost şi este martor ocular ale celor mai importante evenimente culturale şi istorice ale oraşului.
Referinţe bibliografice:
1. Centrul istoric al Chișinăului la începutul secolului al XXI-lea: Repertoriul monumentelor de arhitectură. Chișinău: Arc, 2009. 568 p.
2. Chişinău: encicl. Editor: I. Colesnic. Chișinău: Museum, 1997. 569 p.
3.  Chișinău = Chisinau = Кишинев: Chişinăul vechi şi nou = The old Chisinau = Старый и новый Кишинев: Souvenir book. Chișinău: Litera, 1998. 184 p. Text în limbile rom., engl., rusă.
4. EREMIA, Anatol. Chișinău: Istorie și actualitate: Ghidul străzilor. Chișinău: Institutul de Filologie AȘM; Profesional Srvice, 2012. 204 p.
5. GRIŢCO, Ana. File din istoria instituţiilor hoteliere din Basarabia. Contribuţii cartofilice (a  doua jumătate a sec. XIX – începutul sec. XX). În: Tyragetia. 2011, vol. 5, nr 2, pp. 295-301.
6. NEMERENCO, Valeriu. Buiucani: File din istoria satului şi a sectorului Buiucani, municipiul Chişinău. Chișinău: Prut Internaţional, 2002. 199 p. 
Advertisements

5 thoughts on “Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”: intersecţii istorice şi culturale

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s