Chișinăul văzut de un spaniol sau Cum am ajuns în Moldova

Propunem atenției Dvs cîteva impresii despre orașul Chișinău, dar și călătoriile în țară. Articolul este scris de Rubén Pulido, din Madrid, Spania, voluntar la Centrul pentru Jurnalism Independent din Chișinău. Fotografiile aparțin autorului. Sperăm să-l găsiți interesant.

Dintotdeauna Moldova a fost asociată cu aspecte negative, însă, înainte de a ajunge aici, nu știam de această țară, respective senzația era de frică și a agitație pe care o aveam față de necunoscut. Din moment ce am decolat pe Aeroportul din Chișinău pe 17 iulie, ora 17:30 nu am mai experimentat această senzație.

Descopăr culori noi în fiecare zi, un nou stil de a trăi, de a fi util, o limbă nouă, fețe noi și cel mai important o țară și o cultură nouă. De cînd mă aflu în Chișinău, timpul este bun, inclusiv cîteva nopți de vară cînd… am transpirat de-a binelea. Lorenzo, cum se spune soarelui în Spania, se revarsă în fiecare zi, deși fiecare zi care trece contează pînă la apusul soarelui. Iarna nu mă sperie, deși am înțeles că temperaturile sunt foarte joase, dar un ceai ori o cafea fierbinte le pot soluționa. Plus la asta, conform clasamentului, Moldovaare una din cea mai bună conectare la internet din lume, așa că… ar trebui să profit de situație.

În perioada estivală, am profitat de toate festivalurile, evenimentele și sărbătorile organizate pe bulevardul Ștefan cel Mare. Dacă trebuie să aleg un eveniment, aș evidenția Festivalul Gustar, unde am mers cu un prieten al meu, Manuel, venit din Arad pentru a mă vizita. Am stat trei zile în Orheiul Vechi cu muzică și mîncare bună.
În Chișinău, unul din lucrurile pe care le apreciez cel mai mult, sunt tonetele cu fructe și legume proaspete care invadează orașul, dînd un aspect pitoresc fiecărui colț, (mai ales) doamnele  „împodobite” cu un șorț în față îți oferă brînză proaspătă ori sticle cu vin de casă. Pentru a face cumpărături, prefer să merg la Piața Centrală pentru a mă pierde între tonete și a mă lăsa ghidat de arome.
Sunt plăcut surprins de numărul mare de florării variate deschise pe orice stradă și la orice oră a zilei. Remarcînd toate aceste buchete de flori mă întreb: Sunt atîția îndrăgostiți în Chișinău?, pentru că după numărul de nunți pe care le văd în ultimele luni, aș zice că da. Chișinău este, de asemenea, un oraș verde cu tot felul de copaci: conifere și foaise răspundinte în tot orașul. În acest anotimp, mergînd pe jos la serviciu, văd o colecție de culori variate.
Locul meu preferat din oraș este Parcul Valea trandafirilor din centrul orașului. Este un lac mare cu rațe și copaci dezgoliți unde poti a face un tur cu roata Ferris sau o partidă în parcul de distracții, jocurile căruia și astăzi funcționează cu jetoane comuniste.
Moldova e o țară a contrastelor, deși nu toată lumea e amabilă, ospitalitatea și prietenia sunt parte a caracterului.
Deasemenea, am avut ocazia să cunosc și alte localități ale țării: Comrat, Saharna, Costești, Orhei … și continui cu dorința de a explora o țară de care nu prea am auzit pînă acum. La sfîrșitul lunii august am participat la un training, în limba rusă, pe malul stîng al rîului Nistru, în Transnistria, unde toată ziua am profitat din plin de soare și peisaje, iar de vin fierbinte și karaoke – toată noaptea.
În ceea ce privește mîncarea, trebuie să recunosc că deși mămăliga nu e o pasiune a mea, dar mîncată cu brînză și mărar are un gust destul de intens. Cea mai bună mămăligă am mîncat-o în casa mentorului meu, în Cricova, cu suc de roșii, piper și vin de casă. Sarmalele, plăcintele cu cartofi sau cașcavalul sunt mîncărurile mele preferate.
În primele zile, călătorind prin oraș, m-am pierdut cu marșutcele. Nu puteam să înțeleg conceptul de furgonetă pentru a transporta pasagerii prin oraș și mi-a atras atenția modul în care oamenii transmit banii din mînă în mînă. Trebuie să recunosc faptul că probabil nu este cel mai comod mijloc de transport, dar fără îndoială este util.
Referindu-mă la limbă, toată lumea spune că româna este mai ușoară pentru că e apropiată de limba spaniolă, poate că gramatica celor două limbi este asemănătoare, dar, în orice caz cînd cineva vorbește repede, nu pot să înțeleg nimic. Limba rusă este o altă istorie și sunt incapabil să pronunț o frază cu sens. Și mă surprinde abilitatea oamenilor de a schimba în mod constant limba rusă cu limba română și invers, inclusiv în una și aceeași conversație. Noi, voluntarii, în general vorbim în limba engleză și cînd facem referință la oraș utilizăm numele de „Kissmenow” pentru că se aseamănă.
Deși mai sunt multe aspecte de făcut pentru a îmbunătăți multe lucruri în Moldova, totuși, ceva se mișcă. Voi finaliza acest mic eseu, menționînd că în discuțiile mele cu familia, prin intermediul Skype-ului, le vorbesc cît de bine îmi merge și cît de bine mă simt în Chișinău.

Traducere din limba spaniolă: Daniela Gorincioi, șef oficiu, Departamentul Memoria Chișinăului

Luînd în considerare că statisticile arată că avem vizitatori și din alte țări, vom posta și articolul în original.

Impresiones de Chisinau o de cómo llegué hasta aquí

Moldavia siempre ha estado asociado a aspectos negativos; por eso antes de llegar y por el desconocimiento de la mera existencia del país, la sensación que tenía era de miedo y agitación ante lo desconocido. Desde que me  baje del avión el día 17 de julio a las 17:30 h. nunca más he vuelto a experimentar esa sensación.

Estoy descubriendo nuevos colores cada día, nuevas formas de vida, nuevas formas de ser útil, un nuevo idioma, nuevas caras y sobretodo un nuevo país y una nueva cultura.

Desde que estoy en Chisinau el clima ha sido benevolente, incluso algunas noches de verano he sudado bastante. El Lorenzo, como se conoce popularmente al sol en España se ha dejado ver casi todos los días, aunque cada día que pasa la cuenta atrás para el atardecer comienza antes. El invierno ya no me asusta, he oído que las temperaturas son muy bajas, pero no hay nada que un té o un café bien caliente no puedan solucionar. Además según los rankings Moldavia tiene una de las mejores conexiones a internet del mundo, hecho que aprovechare para ponerme al día en series.

Al llegar en verano he tenido la oportunidad de disfrutar de todos los festivales, eventos y fiestas en Stefan cel Mare; si tengo que elegir algún evento me quedaría con el Festival de Gustar con mi amigo Manuel, que vino desde Arad a visitarme. Tres días acampados en Orhei Vechi con buena música y buena comida.

En Chisinau, una de las cosas que más valoro son los puestos con frutas y verduras frescas que invaden la ciudad, dando un aspecto pintoresco a cada esquina: señoras (mayoritariamente) ataviadas en delantales, ofreciendo queso Bryndza fresco o botellas de vino de producción casera. Para comprar prefiero ir a Piaza Centrala para perderme entre los puestos y dejarme guiar por los sentidos.

Me sorprende también el gran numero de floristerías, varias en cada calle y abiertas todos los días las 24 horas. Al pasar y ver todos los ramos de flores siempre me pregunto lo mismo ¿Habrá tantos amantes en Chisinau?, por el número de bodas que he visto en los últimos meses diría que sí. Chisinau es además es una ciudad verde, con todo tipo de arboles perennes y caducos repartidos por toda la ciudad. En esta época el camino al trabajo es un muestrario de colores.

Mi rincón preferido en la ciudad es el Parque de Valea Trandafirilor, en el centro de la ciudad pero lejos del mundo. Un gran lago con patos, y con los arboles desnudos por el otoño y para rematar una vuelta en la noria o una partida en la casa de recreativos, cuyos juegos todavía funcionan con la moneda comunista.

Moldavia es un país de contrastes, y aunque no todo el mundo es amable, la hospitalidad y el trato cercano son parte de la idiosincrasia.

También he tenido la oportunidad de conocer otras partes del país: Comrat, Saharna, Costesti, Orhei… Y sigo con las ganas de conocer a el país del que antes de llegar poco había oído. A finales de agosto participe en un training en ruso a orillas del rio Nistru, en zona transinistria, donde disfrute del sol y el paisaje durante el día; y del vino caliente y el karaoke durante la noche.

Sobre la comida tengo que reconocer que aunque la mamaliga no es mi pasión, acompañada de Bryndza y eneldo tiene un sabor bastante intenso. La mejor mamaliga la probé en casa de mi mentora, en Cricova acompañada de un jugo de tomate, pimiento y vino propio. El sarmale o la placinte de cartofi o queso cascaval, están entre mis platos preferidos en Chisinau.

Para viajar, los primeros días me perdía con las marshrutkas, no podía entender el concepto de furgoneta para transportar pasajeros dentro de la ciudad, una vez dentro llamo mi atención ver a la gente pasando leis de mano en mano. Tengo que reconocer que probablemente no sea el medio de transporte más cómodo, sin embargo es realmente útil.

Con respecto al idioma, todo el mundo dice que el rumano es más fácil porque se parece al español, puede que la gramática sea parecida pero en todo caso cuando alguien me habla rápido no puedo entender nada. El ruso, es otra historia, aún soy incapaz de articular una frase con sentido. Es por esto que me sorprende la capacidad de la gente para cambiar constantemente del ruso al rumano y viceversa, incluso en la misma conversación. Entre los voluntarios hablamos generalmente en inglés y para referirnos a la ciudad a veces utilizamos  el nombre de “Kissmenow” por su parecido.

Aunque todavía quedan algunos aspectos por mejorar en Moldavia, algo se mueve. Acabaré esta pequeña reflexión, haciendo un skype con mi familia y contándoles lo bien que me como, lo bien que me abrigo y lo bien que estoy en Chisinau.

Rubén Pulido, voluntario español en el Centro de Periodismo Independiente de Chisinau.

Advertisements

3 thoughts on “Chișinăul văzut de un spaniol sau Cum am ajuns în Moldova

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s