Planurile topografice ale Chişinăului

planurile topograficeRecomandăm spre lectură un articol despre planurile Chişinăului din 1789, 1800, 1821-1823 şi 1834. Textul este cules din ziarul „Chişinău. Gazeta de seară” apărut la Chişinău în 1966, originalul este în chirilică şi a fost transcris cu caractere latine pentru comoditatea lecturii. Textul se referă şi la sistematizarea urbană: străzile şi pieţele oraşului Chişinău, bisericile, mănăstirile şi proprietăţile private. Luând în calcul perioada în care a fost scris textul observăm, desigur, un mic pasaj ideologic, însă în general textul este unul descriptiv, cu multiple detalii cartografice. Menţionăm de asemenea că „prospectul V.I. Lenin” (1966) amintit în text este actualmente, în 2015, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, „raionul Razei Centrale” este în prezent bd. Grigore Vieru, „Grădina orăşenească” este intitulată Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Chişinău, iar „colţul străzii Kotovski şi a stradelei Fântânilor” este în prezent intersecţia străzilor Vasile Alecsandri cu Veronica Micle. Lectură plăcută!

Planurile topografice ale Chişinăului

Plan 1789
Plan 1789

Printre documentele interesante din trecutul istoric al Chişinăului un loc deosebit îl ocupă materialele cartografice. Mai cunoscute sunt planurile Chişinăului, care se referă la veacurile XVIII-XIX. Primul din ele e datat cu anul 1789. L-am găsit într-una din arhivele din Moscova. Naşterea acestui plan este legată de războiul ruso-turc din 1787-1791. În teatrul acţiunilor militare intra atunci şi Chişinăul. Anume de aceea el a şi fost introdus în planul taberei acelor trupe ale armatei „Ecaterinoslav”, care erau situate lângă Chişinău. Pe planul acesta se vede bine relieful localităţii, repartizarea regimentelor, precum şi aşezarea Chişinăului. Din partea de Sud-Vest spre Chişinău duceau trei drumuri, care se uneau lângă oraş într-unul singur. Drumul acesta principal trecea apoi prin întregul oraş spre Nord-Est peste podul de pe râul Bâc, parcă împărţind Chişinăul în două părţi – de Est şi de Vest. Un obiect bine conturat pe planul oraşului era râul Bâc. Cele mai multe şi cele mai mari din construcţiile oraşului se aflau pe malul drept. Printre ele şi câteva biserici.

Vederea generală a Chişinăului, arătată pe plan, coincide cu descrierea oraşului de pe timpul acela de un contemporan – participant la războiul din anii 1787-1791. Iată ce a comunicat el despre oraş după distrugerea lui de către turci în 1787. „Chişinăul e un mic orăşel. Aici se văd coşuri şi sobe, rămăşiţe ale celor mai bune case în număr de circa 300. Prăvăliile negustorilor, care constituiau un pătrat de piatră de 300 de stânjeni în jur, zăceau sub cenuşă, ca cele 6 ori 7 biserici”.

În perioada dominaţiei turceşti Chişinăul a fost distrus de mai multe ori. Dar, necătând la greutăţile mari, locuitorii băştinaşi restabileau locuinţele şi luptau contra jugului turcesc. Despre faptul, că oraşul a fost restabilit după anul 1787 mărturiseşte şi planul din anul 1800. Originalul acestui plan al Chişinăului se păstrează în Arhiva Centrală de Stat a Moldovei. Multiplicat prin metodă tipografică, el a fost alăturat la volumul Lucrărilor Comisiei ştiinţifice de arhivă din Gubernia Basarabia (Vol. III, Chişinău, 1907)

Plan 1800
Plan 1800

Planul anului 1800 este cu mult mai mare decât cel din 1789. E executat în culori, arată hotarele oraşului, precum şi pe proprietarii pământurilor, pe care era aşezat Chişinăul. Ca şi mai înainte, oraşul se afla pe malul drept al râului Bâc. Cel mai populat era raionul Buiucani. Partea aceasta precum şi pământurile de pe malul drept aparţineau unei mănăstiri. Alte două posesii, unde trăiau burghezii, se aflau pe malul opus al Bâcului şi aparţineau moşierului D. Râşcanu. Pe plan se vedeau bine casele de locuit, mănăstirile, bisericile. Toate casele, în afară de una din Buiucani, erau mici, cu un singur etaj. Pe fonul acestor căsuţe se reliefau numai bisericile. Un mare loc din planul din 1800 îl ocupă râul Bâc. El avea câteva braţe, pe care se aflau mori de vânt. Erau locuri şi pentru pescuit. O mare suprafaţă de apă se afla în raionul central al oraşului. Planul din 1800 ne permite să facem concluzia că Chişinăul era un orăşel mic. Sursele scrise confirmă această concluzie. În 1812 la Chişinău erau 5-7 mii de locuitori, ceva mai mult de o mie de familii.

Odată cu reunirea Basarabiei la Rusia, în 1812 au fost create condiţii mai favorabile pentru dezvoltarea oraşelor şi satelor ţinutului, inclusiv şi a Chişinăului. Oraşul a căpătat posibilitatea de a se dezvolta paşnic. Transformările în aspectul lui le oglindeşte „Planul vechiului Chişinău de pe timpul vieţii lui A. S. Puşkin”. El a fost alcătuit de inginerul hotarnic P. Kahovski. E interesant prin faptul că desemnează partea populată a Chişinăului în anii ‘20 ai veacului XIX, cuprinzând teritoriul de la malul drept al Bâcului până la prospectul V.I. Lenin de acum. Acesta a şi fost vechiul Chişinău. Cartierele locative aveau aici cele mai ciudate forme. În 1834 a avut loc replanificarea generală a Chişinăului. Ea se referea la noul raion, în partea de sus a oraşului. Pe planul vechiului Chişinău e arătat şi acest raion nou. Pieţele şi străzile lui sunt însemnate prin linii cu punctaj negru. Noul oraş se distinge mult de cel vechi nu numai prin oglindirea culorilor pe plan, dar şi prin pătratele drepte ale străzilor şi stradelelor.

Numirile străzilor, stradelelor şi pieţelor Chişinăului de atunci erau legate de evenimentele istorice, denumirile oraşelor din Rusia şi Basarabia, de profesiile meşteşugarilor care trăiau aici.

Pe planul oraşului sunt marcate câteva bariere, care au fost numite ca şi direcţiile, înspre care ducea drumul de aici. La sfârşitul străzii Ismailului era bariera Bender sau Căuşani. La Vestul Chişinăului se afla bariera Iaşi sau Sculeni. Un interes deosebit prezintă în plan obiectele legate de numele lui A.S. Puşkin. Ele-s destul de multe. Vom numi numai câteva. În oraşul vechi e arătat hanul negustorului Ivan Naumov, în care a trăit la început A. S. Puşkin. Mai apoi el a trecut în casa guvernatorului, care locuia în partea aceasta a oraşului, pe o colină, care a fost numită cu numele lui – Inzov. Casa guvernatorului era mare, cu două etaje. De aici se vedea râul Bâc. De departe se zăreau coline cu căsuţe ale satului vecin. Pe plan e arătată Grădina orăşenească (azi parcul „A.S. Puşkin”), fondată în 1813. Aici se afla clubul, pe care îl vizita A.S. Puşkin. În Chişinăul din anii ‘20 ai veacului XIX erau şapte biserici. Una din ele, care se afla în raionul Razei Centrale de acum, era vizitată de A.S. Puşkin.

Planul vechiului Chişinău ajută de a determina şi gradul de amenajare a oraşului de atunci. În plan, alături de alte construcţii importante, sunt arătate şi două fântâni arteziene – una în partea de jos, lângă râul Bâc, alta la colţul străzii Kotovski şi a stradelei Fântânilor de acum. Aprovizionarea oraşului cu apă era foarte grea. Apa înnămolită a Bâcului nu era bună pentru băut. La Chişinău exista pe atunci un deosebit fel de meşteşug – căratul apei. Apa costa scump. Fierăriile, abatoarele şi alte întreprinderi, care se aflau până în anii ‘20 ai veacului XIX în centrul oraşului, au fost mutate la marginile lui. Până în 1824 zăgazurile de pe râul Bâc au fost distruse şi s-a început uscarea mlaştinilor. Lucrul acesta a fost înfăptuit curs de decenii întregi. Pe pieţele şi terenurile de comerţ, arătate în planul anilor ‘20 ai veacului XIX, în prăvălii speciale se vindea pâine, fructe şi verdeaţă.

Vizavi de Grădina orăşenească în plan e arătat un pătrat fără construcţii, unde în 1836 a fost construită Catedrala şi a fost fondat un parc. Grădina orăşenească şi parcul au devenit pe timp îndelungat cele mai principale masive verzi ale Chişinăului. Comparaţia trecutului cu prezentul ne ajută să înţelegem şi să apreciem mai bine frumuseţea Chişinăului de azi.

V. Jucov,

candidat în ştiinţe istorice

Sursa: Jucov, V. Planurile topografice ale Chişinăului. În. : Chişinău. Gazeta de seară, 1966, 26 aug., P. 2.

Sursa planurilor: http://oldchisinau.com/streets/oldmap/index.php?list=&page=1

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s