Catedrala „Nașterea Domnului”, 185 de ani de la construcție

Anul acesta se împlinesc 185 de ani de la începutul construcției Catedralei „Nașterea Domnului” din Chișinău, ctitorită de Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni (26 mai 1830).

Ideea edificării Catedralei a fost lansată în anii 1817-1818 de către mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, însă, nefiind aprobată de Sinodul de la Sankt-Petrsburg (fie pentru că a fost propus un proiect al arhitectului Mitropoliei, fapt ce nu convenea autorităților țariste, fie din alte motive), nu s-a putut materializa imediat. Astfel, mai mulți a i locul Catedralei l-a ținut  biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, amplasată în mijlocul orașului vechi și cunoscută pînă la demolaera ei în anii 60 ai secolului nostru cu numele Catedrala Veche. Construcția Catedralei s-a realizat pe timpul succesorului lui G. Bănulescu-Bodoni – arhiepiscopul Dimitrie Sulima, care se adresează general-gubernatorului Novorusiei și namestnic al Basarabiei Mihail Voronțov, cu sediul la Odesa, care la rîndu-i, trebuia să ceară învoire de la țar.  Dimitrie Sulima propunea să se construiască o biserică cu hramul Nașterea Domnului și cu două altare secundare cu hramul a doi sfinți „basarabeni, unul cu numele „Sf. Ioan cel Nou”, care a suferit la Akerman, iar al doilea Sf. Mucenic Nichita ce a suferit la Galați”. Conform hotărîrii de aprobare a țarului, hramul Catedralei urma să fie Nașterea Domnului (la altarul principal), iar altarele secundare, „din anumite considerate”, urmau să paorte numele Sf. Alexandru Nevski, și, respectiv, Sf. Nicolae Făcătorul de minuni. M. Voronțov propune proiectul profesorului de arhitectură de la Academia Imperială de Arte – Avraam Melnikov. La 11 mai 1830 se sfințește fundația viitoarei construcții. Ansamblul Catedralei, alcătuit inițial din Biserică și Clopotniță, a fost amplasat în mijlocul scuarului în axa Mitropoliei, aflat în cartierul învecinat, spre vest.

Lucrările începute în 1830 s-au executat în ritm susținut și au continuat pînă în anul 1836, cînd clădirea ia forma definitivă. În tot acest interval de timp lucrările au fost supravegheate de arhiepiscopul Dimitrie Sulima. Prin dispoziția sa a fost organizată o echip tehnică din persoane competente (arhimadritul Ioanichie – arhitectul Mitropoliei și al Seminarului Teologic, autor al mai multor biserici din piatră din Basarabia ș. a.). Sute de meșteri munceau la ridicarea din piatră și cărămidă a lăcașului. Decorația interioară a edificiului a fost executată de pictorul Kovșarov. Catedrala a avut pictură în frescă și în ulei. Tot atunci a fost amenajată și grădina publică care înconjura Catedrala. În apropierea Catedralei, la o distanță de aproximativ 80 de metri, a fost ridicată Cloptnița. Inițial, aici au fost montate clopotele din biserica arhiepiscopală, aflată în curtea Mitropoliei. La 15 octombrie 1836 are loc sfințirea Bisericii Catedralei și a Clopotniței. A fost oficiat primul serviciu divin.

Cu contribuția financiară a orășenilor se construiește pentru cel mai mare clopot (6400 kg) un turn deosebit – „Porțile Sfinte” (arhitect L. Zaușkevici), prin care să făcea intrarea în grădina Catedralei.

La 24 ianuarie 1918 în Catedralăare loc un Te-Deum consacrat proclamării independenței Republicii Moldovenești. Tot aici este sfințit Actul din 27 martie 1918 al Unirii Basarabiei cu România.

În anul 1923 în grădina Catedralei are loc dezvelirea monumentului în memoria celor trei martiri basarabeni: preotul Alexei Mateevici, avocatul Simion Murafa și inginerul Andrei Hodorogea. Arhitectul Gh. Cupcea este desemnat diriguitor al lucrărilor de restaurare a Catedralei, care a suferit în urma bombardamentelor din iunie 1941.

La 16 iulie este încheiat un contract cu pictorul Nicolae Stoica, pentru executarea lucrărilor de pictură. În anul 1956 Catedrala „Nașterea Domnului” este trecută la rang de biserică parohială. Printre cîntăreții bisericești figurează și numele actorului Eugeniu Ureche. În noaptea de 22 spre 23 decembrie 1962 este aruncată în aer Clopotnița, iar Catedrala este transformată curînd în sală de expoziții.

În perioada anilor 1989-1991 edificiul este înapoiat Bisericii. După declanșarea revoltei anticomunite din România (în decembrie 1989, mai întîi la Timișoara, apoi la București și în alte mari orașe), în Catedrala din Chișinău se țin servicii divine în pomenirea victimelor și izbînda luptătorilor pentru libertate și dreptate.

În luna ianuarie 1992 încep lucrările de restaurare a Catedralei. La 25 august sunt finalizate lucrările de restaurare a exteriorului Catedralei. Este sfințită și instalată Crucea Catedralei. E pusă piatra de temelie și încep lucrările de reconstrucție a Clopotniței. La 18 ianuarie 1998 are loc sfințirea Clopotniței Catedralei „Nașterea Domnului”, denuită Clopotnița Memorie.

Vă mai recomandăm trei articole ce fac referință la Catedrala Nașterea Domnului în colecția Chișinău, https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2014/04/16/catedrala-nasterea-domnului-in-colectia-chisinau/, Catedrala Nașterea Domnului în filatelie, https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2013/10/07/catedrala-nasterea-domnului-din-chisinau/. În final, vă prezentăm un articol ce face referință la Un manuscris despre slujitorii Catedralei Nașterea Domnului din Chișinău din perioada 1840-1851 (https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2014/07/09/un-manuscris-despre-slujitorii-catedralei-nasterea-domnului-din-chisinau-din-perioada-1840-1851/ )

 Sursa: Catedrala „Nașterea Domnului”  (1830). În: Calendarul Național, 2000, pp. 145-147.

Sursa imaginii: ww.chisinau.e4md.info

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s