Chișinău, oraș polar și bezmetic

Recomandăm spre lectură un articol ce face referință la Chișinăul prin prisma unor străini. De data aceasta este un interviu cu Kevin Stillmock, codirector la Visionaries Media Group. A vizitat Chișinăul, i-a plăcut și e de părerea că orașul Chișinău nu e deloc unul urît, din contra, dacă ar face o listă a locurilor frumoase, ar intra cu siguranţă.

Un prieten american mi-a zis pe la începutul anilor 2000 (când a venit pentru un an în Chişinău să facă voluntari­at, după ce şi-a vândut inclusiv bicicleta – obiect extrem de preţios inimii lui) că oraşul meu este bipolar. Că e capitala paradoxurilor şi contrastelor. Acelaşi lucru mi l-au spus de-a lungul anilor mulţi jurnalişti şi fotografi străini cu care am lucrat. Piaţa Centrală parcă ar fi un butoi cu miere pentru ei. Pentru mine e cel mai oribil loc din oraşul meu. Am învăţat să cunosc şi să descopăr Chişinăul şi prin prisma acestor străini. Dar cel mai mult observ contrastele şi lucrurile care mă deranjează când revin din străinătate. E prea gri oraşul meu… cu drumuri, străzi, clădiri şi oameni gri. Şi apasă, dacă stai mai mult de jumătate de an fără să fi evadat din el măcar pentru patru zile. Cărţile bune spun însă că acest „apasă” îl cari după tine oriunde te-ai duce şi că, mai devreme sau mai târziu, până şi New Yorkul, Londra sau Parisul vor apăsa cu aceeaşi putere, dar fiecare în felul său. Nu ştiu. Poate.

Oricum, orice oraş are energia lui. Unele te primesc şi te acceptă aşa cum eşti şi deodată, ca şi New Yorkul, de exemplu. Altele, ca Londra, îţi iau câte o săptămână să le înţelegi stările, iar după două săptămâni nu te mai lasă să pleci. Parisul te pune pe gânduri şi te face să vrei să-l iei la paşi mărunţi.

Pentru orice oraş din lumea asta poate fi găsit un cu­vânt. New York-ul meu înseamnă „Drive”, Barcelona mea e „Biutiful”, Sevilla e „Cochetă”. Parisul pentru mine este „Interesant”, iar Londra „Reticentă”… şi Chişinăul… Chişinăul meu a devenit în ultima vreme „Hidos” şi „Bezmetic”. Avea personalitate cu vreo zece ani în urmă (poate), dar acum e străin nu ştiu cum… Nu se mai îngrijeşte. E în depresie. Dimineaţa nu mai contează ce-şi pune pe el, şi asta se vede cel mai bine toamna, după ce cad toate frunzele… Insă de sărbători chiar arată bine, dacă vrea. In special de Paşte.

Oraşul meu este în criză… nu contează de care, de vârstă, de identitate… pentru că oamenii lui încă nu s-au regăsit, încă nu s-au aşezat la casele lor. Acelea din capul lor.

Kevin Stillmock, născut în 1977, este codirector la Visionaries Media Group, a avut o creştere rapidă în domeniul televiziunii prin cablu. Datorită proiectelor pe care leChisinau_1 (2) conduce, a ajuns în foarte multe ţări, printre care se numără şi Romania sau Republica Моldova. Pe site-ul Artist Escape şi-a publicat opiniile de călătorie recomandând cu căldura locurile noastre.

Cum l-am descoperit pe Kevin? Cam tot așa cum el a descoperit Moldova în interes de serviciu. După ce Chișinăul a fost clasat de un site australian drept al patrulea cel mai urît oraș din lume, eu fiind originară din Județul Timiș (România) și avînd o părere mai bună despre Chișinău, am deschis google-ul și am început să caut cu diferite formule în engelză opinii despre capitala Moldovei. Vă spun sincer că nu am folosit cuvinte ca urît sau frumos, mai degrabă formule de genul „Chișinău este”, „Am vizitat Chișinăul” ș. a.

Mi-a atras atenția articolului lui Kevin fiindcă era un amerian care a ajuns aici în ciuda zvonurilor care se înmulțeau în jurul lui. Cel mai amuzant mi s-a părut că agenția de turism de la care își cumpărase biletul i-a împărtășit viitorului vizitator al Moldovei scepticismele sale privitoare la destinație; iată ce mărturisește Kevin în acel articol: the travel agent who sold me the ticket, strangely advised me several times to abandon my plans and go somewhere else. (Agentul de turism care mi-a vîndut biletul, m-a avertizat într-un mod bizar, de mai multe ori, să-mi abandonez planurili și să merg în altă parte”. Articolul părea să arate neajunsurile capitalei noastre ca brusc să schimbe registrul și să împărtășească – rînd pe rînd – ce te poate fascina în Chișinău. Kevin Stillmock vine, gustă vinul, își face prieteni, iese în oraș, cunoaște o mulțime de mldoveni, dar și de americani, iar apoi se întoarce, se reîntoarce, iar de curînd va veni iar ca să lucreze cu elevii și studenții noștri în cadrul școlii americane din Chișinău – proiect pregătit cu ajutorul lui Kevin pentru această vară.

Cum ai aflat de existenţa Republi­cii Moldova?

Ca să fiu dureros de sincer, habar nu aveam de existenţa Moldovei. Am aflat de ea cu două săptămâni înainte de a o vizita. Cînd eram la liceu, profesorul de studii sociale m-a invitat împreună cu alţi colegi să vizitez cu el Uniunea Sovietică. Era vorba de o excursie educa­ţională, dar în realitate el făcea negoţ, schimbând blugi pe diferite produse ruseşti. Nu am reuşit să merg cu el, am regretat, iar de-a lungul anilor fascinaţia mea pentru acea parte de lume a crescut. Apoi o companie la care lucram a sem­nat un contract cu o companie din Moldova şi am avut posibilitatea să o descopăr. Şi, bineînţeles, odată ce s-a întâmplat, am folosit această oportunitate oferită de serviciu pentru a veni şi a vizita Moldova.

Dacă cineva şi-ar propune să vizi­teze Chişinăul, ce i-ai spune?

Le-aş spune tuturor că au luat o decizie bună. Le-aş spune că o astfel de călătorie îi va schimba şi i-aş avertiza că, dacă merg o dată în Moldova, se vor întoarce cu siguranţă acolo. Mi-am luat veri­şorul în Moldova şi i-am spus şi lui acelaşi lucru. Mi-a spus că îmi va  demonstra că asigurarea mea e în van. Că va merge o singură dată, şi ca această dată îi va fi de ajuns. Ei bine, s-a reîntors. De fapt, a sfîrşit prin a se însura cu o moldoveancă.

Am întâlnit oameni care au vizitat Moldova şi s-au reîntors din tot felul de motive: un profesor care a fost atât de încântat de per­spectiva studenţilor săi incât şi-a plătit singur călătoriile pentru a se întoarce în vacanţele sale de la Universitate, un diplomat american care atunci când i-a expirat man­datul, şi-a dat demisia din post ca să rămână în Chişinău şi a început acolo o afacere cu prietenii pe care şi i-a făcut între timp. Sunt o mulţime de motive pentru care cineva care a vizitat Moldova se va întoarce, dar nu aş intra în detalii, i-aş lăsa să descopere singuri.

Ce e frumos şi ce e urât în Chişi­nău?

Aproape că aş refuza să răspund la această întrebare, deoarece am întâlnit moldoveni care au vizitat ţara mea şi au vorbit doar pozitiv despre lucrurile pe care le-au văzut. E o altă atitudine decât cea a altor popoare cărora le place să lovească în America. De vreme ce ai pus o întrebare pe care nu aş fi vrut-o, sunt urîte acele clădiri la care face aluzie articolul australian. Există în Chişinău clădiri frumoase şi mai puţin frumoase, dar abor­darea articolului amintit este de-a  dreptul superficială. Am auzit că unele clădiri nu au electricitate pe casa scării deoarece un vecin nu îşi permite să plătească extra şi din pricina lui, toţi ceilalţi stau în întuneric. Asta mi s-a părut foarte diferit în raport cu spiritul colegial pe care l-am observat la moldoveni în alte situaţii. Pădurile şi tere­nurile agricole, eleganţa simplă a Chişinăului, toate sunt frumoase, însă ţine şi de oameni să facă un loc mai frumos.

Am citit într-un interviu că în Mol­dova cel mai mult te-au impresio­nat moldovenii.

Această întrebare vine perfect după cea precedentă. Moldova îmi aminteşte dintr-un punct de vedere de America. Ţara mea de baştină, Maryland, e abreviată exact ca Moldova şi aş glumi spunând că MD se poate confunda. Ceea ce vreau să spun e că oamenii sunt foarte prietenoşi şi deschişi, lucru care te face să te simţi ca acasă. Moldova are de asemenea o soci­etate cosmopolită ca în America, prin locuitorii de diferite etnii: români, ruşi, ucraineni, găgăuzi, iar aceasta într-o societate e semn de putere, nu de slăbiciune. Desigur, Republica Moldova este diferită de America şi are o identitate proprie unică şi de neuitat. Pentru mine, e un loc cu totul special. Apreciez cu sinceritate valorile poporului moldovenesc vizibile în educaţie, tradiţie şi colegialitate. Acestea sunt valorile care m-au impresionat cel mai mult la moldoveni.

Dacă ţi s-ar propune să trăieşti în Chişinău pentru un an, ai răspunde da/nu?

Nu doar că aş trăi un an in Chişi­nău, am şi făcut-o deja. Când am venit pentru două săptămâni în Moldova, mi-am prelungit viza pe două luni şi am stat doi ani. Am fost implicat într-un program coordo­nat de Fundaţia Soros şi Centrul de Dezvoltare pentru Tineret cu un coleg american care a stat şi el peste un an în Chişinău. Şi am cunoscut mulţi americani care au locuit la voi mai mult de un an.  Un american, care trecuse de 60 de ani, mi-a spus că pentru el la Chişinău e ca în paradis („just like paradise”). Cineva de vîrsta lui ar considera că e ca în paradis pe o insulă tropicală, dar el, după toţi anii petrecuţi în diferite locuri, a preferat Chişinăul. El a simţit asta bucurându-se atât de zona rurală, unde şi-a deschis o fermă, cât şi de oraş, asigurîndu-şi accesul în zona vibrantă a centrului. Sincer, sunt puţine oraşe în care poţi, ca în Chişinău, să mergi la cumpărături, la restaurant, la teatru, la concerte  sau galerii de artă, având şansa ca pe drum să îţi faci o mulţime de prieteni. Am aflat de la o familie  din California care şi-a cumpărat o fermă în zona rurală a Moldovei. Deci mulţi oameni care nu s-au  născut acolo consideră că Moldova e un loc frumos şi special. Îţi pot spune din prima că e un loc bun să-ţi petreci un an sau o viaţă la Chişinău.

Un site australian aşază Chişinăul printre cele mai urîte oraşe din lume, publicând o fotografie cu un bloc foarte urât. Mă gîndeam atunci dacă e posibil să faci o fo­tografie cu locurile urîte din Paris şi să convingi pe cineva care nu a fost acolo că Parisul e urît? Şi aş mai întreba dacă eşti de acord, fie şi parţial, cu topul australian.

Fără niciun dubiu! Am fost în Paris. Bineînţeles că o un oraş minunat, dar există zone mari de periferie în Paris care sunt absolut îngrozitoare şi care, comparate cu zonele rele ale Chişinăului, ar câştiga din mers banii pentru nevoi speciale. Ade­vărul e că îţi pot arăta şi în oraşe americane locuri care ar face să pă­lească poza din Chişinău publicată de site-ul australian. Şi sunt convins că aş putea găsi astfel de locuri şi în Australia. De asemenea, pot spune că sunt multe locuri în Chişinău unde poţi face poze ca să susţii o campanie de genul „cel mai frumos oraş de pe planetă”. Aş mai adăuga că există multe locuri superbe în lume, dar unde devine dificil să trăieşti. Oamenii sunt cei care fac o mare diferenţă în a simţi un oraş special şi a trăi bine acolo. Şi aici e marea putere a Chişinăului. Iar pentru a doua parte a întrebării tale: articolul australian nu are nicio susţinere reală în evaluarea Chişinăului. Răspunsul meu nu e doar un „da” teoretic, ci un „da” pus în practică pentru mai bine de un an.

Am vizitat cinci continente şi aproximativ patruzeci de ţări, iar dacă aş face acum o listă a locurilor urîte, Chişinăul, Moldova, nu ar intra pe această listă. Dar dacă aş face o listă a locurilor frumoase, ar intra cu siguranţă.

Când vei veni din nou la Chişinău? Nu de alta, dar te aşteptăm la redacţia Punkt să ciocnim un pahar de vin.

Mulţumesc pentru invitaţie! Mol­dova are unul dintre cele mai bune vinuri din lume, aşa că ar trebui să fiu prost să refuz o astfel de invitaţie. Am vizitat de multe ori Moldova de-a lungul timpului şi voi reveni curând pentru lansarea unei Şcoli Americane la Chişinău, un program de activităţi extraşcolare şi extracurriculare pentru liceeni şi studenţi, program dezvoltat de profesori moldoveni şi americani spre a oferi o experienţă de şcoală internaţională, similară cu cele disponibile în aproape toate capi­talele lumii. în timp ce majoritatea şcolilor americane din lume sunt şcoli private, cu normă întreagă, această şcoală va fi unică, pentru că va permite elevilor şi studenţilor să-şi continue educaţia începută in liceele şi facultăţile din Moldova şi să le completeze cu un curriculum american, predat în limba engleză, care să le ofere mai târziu avantaje suplimentare în viaţă. Sunt încîntat că voi avea posibilitatea de a fi din nou cu studenţii moldoveni în unul dintre cele mai frumoase oraşe ale lumii!

Sursa: STILLMOCK, Kevin. Chișinău, oraș polar și bezmetic. Interviu cu Kevin Stillmock, codirector Visionaries Media Group. Consemnare de Maia METAXA. În: Punkt, 2012, nr 43, pp. 63-66.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s