KITSCHINĂU

Știm că orașul Chișinău a fost inclus în o listă a celor mai urîte orașe din lume. Deși totul este relativ, pentru că aici depinde și de… gusturi. Dar ce face un oraș să fie frumos?  Recomandăm spre lectură un articol ce face referință la urîțenia Chișinăului. E doar o părere scrisă de Sorin Hadîrcă.

KITSCHINĂU1

„Colțișorul meu de rai este contaminat de coji de răsărită. Gherete din termopan și parcări autorizate aiurea. Urît și enervant. Toată lumea bună se plînge. Cei care nu se plîng îl suspectează pe cei care se plîng de insuficiență de patriotism. Cei care se plîng îl suspectează pe cei care nu se plîng de neglijență în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Ultimii îs supărați. Primii bagă patriotismul într-o valiză și își mută traiul în orașele frumoase. Deocamdată..

Urîţenia Chişinăului are două mame: kitsch-ul şi mizeria. Cu cea din urmă te împaci cumva. Este clar pentru toată lumea că sără­cia duce la o degradare fizică. Se ramolesc clădirile care fac parte din patrimoniul naţional, intră in paragi­nă grădinile publice, se învolburează trotuarele. Bani nu-s. Cartierele vechi se transformă în ruine. Nu ne pasă: cartierele noi se transformă în „cartiere vechi” în ritm accelerat. Impresia este dezolantă dar, cu o fărâmă de fantezie, îţi poţi imagina latura romantică a acestei degra­dări. Stradelele din vechiul cartier sunt pătrunse de o tristeţe melan­colică, reuşind performanţa de a fi in acelaşi timp sărace şi frumoase.

Numai de-ar fi un pic mai curat…

Pentru cei care nu apreciază melancolia vechilor cartiere există o alternativă mai proastă: ouţe de paşti luminate cu becuri multicolore de neon, reclame pseudo-ero(t)ice a sălilor de cazino şi edificii glamuroase din termopan cu pretenţii de evroremont. Se zice că de gustibus non disputandum dar totuşi lipsa gustului elementar dă o senzaţie de agresiune vizuală greu de suportat. Dacă arhitectura este muzica sculp­tată in piatră, atunci arhitectura Chişinăului sunt manelele sculptate în piatră.

Lipsa gustului nu poate fi trecută pe seama lipsei mijloacelor financiare: un spaţiu de joc amenajat din donaţii europene sau americane va arăta întotdeauna mai decent decât unul similar făcut pe aceeaşi cantitate de bani moldoveneşti. Aici intuiesc o legătură direct propor­ţională între lustrele, covoarele zis-persane şi vazele de cristal din „casa mare” şi kitsch-ul din stradă. Praf în ochi, fard cu sclipici şi esteti­că naftalinizată care spulberă orice ambiţie euro-atlantică a Chişinăului. Din păcate la mai mult nu ne duce mintea, căci nouveau riche din ziua de azi sunt preşedinţii de colhozuri din ziua de ieri, formaţi d.p.d.v. este­tic de şcoala deficitului sovietic.

Aceiaşi şcoală sovietică ne-a inspi­rat să credem că ambalajul reprezintă un lux inutil atâta vreme cât conţinutul este cel pe măsură să ne satisfacă nevoile fiziologice. Şi dacă ar fi să ne reformăm gândirea ajun­gând să înţelegem că forma nu este o cheltuială în plus, ci o investiţie profitabilă?

Chiar aşa – are frumuseţea un preţ? Şi dacă da, atunci care e randamen­tul unui bănuţ investit în frumuseţe? Cu aceste frământări mă adresez la Expertul Financiar. Un grup de specialişti în urbanis­tică, arhitectură şi design au fost invitaţi de publicaţia Forbes să facă un clasament al celor mai frumoase oraşe din lume2. Gusturile sunt, bineînţeles, o chestiune subiectivă, dar dacă ar fi să mergem pe mâna specialiştilor am face valiza ca să plecăm la Paris, Vancouver, Syd­ney, Florenţa, Veneţia. Cape Town, San Francisco, Chicago, New York, Londra, Cambridge sau Tokio. Mulţi oameni asta şi fac – în 2011 cele mai mari din lista oraşelor nominalizate au găzduit circa 60 de milioane de vizitatori internaţionali sau 6% din numărul total de călători[1]. Bineîn­ţeles, oraşele mai mici nu au fost puse la socoteală, dar şi în acest fel putem să ne facem o idee despre forţa de atracţie a frumuseţii. Există o varietate de cauze pentru a vizita un oraş – shopping, afaceri, turism – însă cert este faptul că există o legătură directă dintre frumuseţea urbei (subiectivă sau cum o fi) şi numărul de bănuţi care părăsesc buzunarele vizitatorilor acestor oraşe. Vizitatorii internaţionali au lăsat Parisului 20,3 miliarde dolari, iar vizitatorii Londrei s-au despărţit de 25,6 miliarde dolari. În raport cu dimensiunea urbei, lider al clasa­mentului este Vancouver, a cărui frumuseţe aduce vancuverienilor un bonus de 8.3 dolari per capita de populaţie băştinaşă. Un oraş relativ mic, dar simpatic.

Vorbind în termeni monetari, frumu­seţea contează. Un vizitator internaţional cheltuieşte în medie 1000 dolari SUA pe an în oraşele vizitate. La un TVA de 20% cum este cel moldovenesc, acest lucru înseamnă 200 dolari SUA în vistieria statului. Bani din aer? Nicidecum: investiţii în frumuseţe.

Numărul anual al vizitatorilor internaţionali în Republica Moldova oscilează în jurul lamentabilei cifre de 9 mii. Mi-l aduc aminte imediat pe Tony Hawks care se credea uni­cul călător care, în dreptul întrebă­rii „Motivul vizitei” din declaraţia de intrare în ţară completa sfidător: pentru plăcere. Adevărul este că la starea umilă a Chişinăului e mai uşor să ne imaginăm călători „de nevoie” decât călători „de plăcere”.

Şi totuşi dacă e să mergem pe asu­marea că un make-up al Chişinăului ar putea conduce pe termen mediu la o înzecire a numărului de vizitatori internaţionali, atunci veniturile în caznaua statului ar creşte până la 200 milioane de lei cel puţin. Suficient cât să achite pensia pe un an pentru 18 mii de pensionari. Ce ziceţi de aşa o statistică virtuală.cch

Teoretic, e posibil să transformăm statistica virtuală în realitate. Nu neapărat de dragul vizitatorilor internaţionali. Mă gândesc la cocitadinii care stau cu gândul la valize. Mă gândesc la arhitecţii educaţi în spiritul deficitului sovietic. Mă gândesc la foştii preşedinţi de colhozuri. Mă gândesc la lustre, covoare persane şi vaze de cristal. Mă gândesc la toate astea şi ajung la concluzia că, în termeni, practici, e cel mai probabil să rămânem la statistica virtuală.

Sursa: HADÎRCĂ, SORIN. Kitschinău. În: Punkt, 2012, nr. 43, 2012, pp. 50-52

Note:

1 Termenul l-am întîlnit pe „World Word War” – un grup de pe facebook care își bate joc de cuvinte.

2 World’s Most Beautiful Cities, Forbes, ianuarie 2010.

3 Indicatorii statistici se referă la 2010 și sunt preluați de publicația „MasterCard Index of Global Destination Cities”, 2011.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s