Soprana Maria Bieșu, 80 de ani de la naștere

ANIVERSĂRI – 2015

În anul curent se împlinesc 80 de ani de la nașterea sopranei Maria Bieșu. Cu această ocazie, vă prezentăm o informație succintă referitor la viața și activitatea ei.

S-a născut la 3 august 1935 în familia țăranilor Tatiana și Luca Bieșu, în satul Volintiri, județul Cetatea Albă (actualmente Ștefan Vodă).

Studiază la Conservatorul de Stat G. Musicescu (1956-1961) cu Susana Zarifian (1956-bies11960) și Polina Botezat (1960-1961) (canto), Nachmann Leib (armonie), Gheorghe Borș (teorie-solfegiu) și alții. În studenție devine laureată a Festivalului mondial al tineretului și studenților (Moscova, 1957). Evoluează ca solistă în Orchestra de muzică populară Fluieraș (1958-1960). Din 1961 este solistă la Teatrul de Operă și Balet, debutînd în rolul titular din opera Tosca de G. Puccini (1962). În 1965-1967 își perfecționează măiestria interpretativă la Teatrul La Scala din Milano (Italia) sub conducerea celebrului pedagog Enrico Piazza. Tot în acest răstimp devine laureată a Concursului Internațional P.I. Ceaikovski din Moscova (Premiul III). ÎN 1967 obține Premiul I și titlul Cea mai bună Cio-Cio-San din lume  pentru cea mai reușită interpretare a acestui rol la Concursul Internațional consacrat memoriei solistei Miura Tamaki (Tokio). A întreprins numeroase turnee artistice în Italia, Japonia, Germania, Polonia, Franța, Finslanda și alte tăți. Participă la ciclul de concerte Voci sublime de la Berlin, la festivalurile muzicale Stelele Moscovei, Nopțile albe, Primăvara kieveană, Toamna bielorusă, etc. Opera italiană romantică din secolulu XIX predomină în reporterul cîntăreței. Lista rolurilor interpretate cuprinde peste 30 de titluri, artista avînd ca temă majoră – destinul femeii, eterna cale pe spiralele dragostei, sacrificiul, suferințelor, morții. Muzicalitatea sa deosebită, timbrul vocal catifelat și de mare întindere, tehnica perfectă se îmbină organic cu dramatismul scenic, ce-i permite să interpreteze cu virtuozitate rluri titulare din creațiile  universale: Aida, Desdemona, Leonora, Santuzza (în opera omonimă, în Othello, Trubadurul, Forța destinului de G. Verdi);  Cio-Cio-San, Turandot, Mimi (în operele omonime, în Boema de G. Puccini). Interpretează cu succes și roluri din operele compozitorilor din Moldova: Aurelia, Olga (opra omonimă, respectiv, opera Serghei Lazo de D. Gherșfeld); Domnica (Balada eroică de A. Stîrcea), Glira (omonimă  de Gh. Neaga); Ruxanda (Alexandra Lăpușneanu de Gh. Mustea). S-a produs în filmele  Vocea mea pentru tine (Telefilm-Chișinău, 1971); Cîntă Maria Bieșu (Telefilm-Chișinău, 1975); Cu dragoste către voi (Telefilm-Chișinău, 1979); Cio-Cio-San) (Moldova-Film, 1981); O, Marie!… (Ecran, Moscova, 1984).

A înregistrat la Radio Chișinău creații de A. Boito, A. Bogatîriov, A. Borodin, A. Aliabiev, J. Strauss, F. Chopin, T. Chiriac și alții. A fost cadru didactic la Conservatorul G. Musicescu (din 1980), docent (1983), profesor universitar (1987). I-a avut ca discipoli pe Inesa Anisanian, Iurie Stamati, Sofia Donica, Ira Jarkin, Ștefania Ștefan, Sofia Druță.

A fost membră a mai multor jurii ale unor concursuri (Glinka, Ceaicovski) și festivaluri internaționale de canto (Tokio, Barcelona, Budapesta). A fost președinta Uniunii Muzicienilo din Republica Moldova. O deosebită atenție acordă tineretului și copiilor, Festivalul tinerilor cîntăreți A. Stîrcea, festivalurile folclorice, sărbătorile creației muzicale a copiilor. Este vicepreședintele Uniunii Internaționale a Muzicienilor (Moscova); fondatoare a Festivauluui Internațional al vedetelor de operă și balet Vă invită Maria Bieșu, care are loc anual la Chișinău (ed. I-a, 19-28.IX.1990). De atunci, pe meleagurile Moldovei, toamna, poposește fluturele gingaș (logotip al Festivalului Invită Maria Bieșu), împreună cu talente recunoscute în toată lumea ale muzicii de operă și balet. Odată cu anii, se afirmă și se extind coordonatele festivalului, – diversitatea de genuri, programe. După decesul Mariei Bieșu denumirea Festivalului s-a schimbat pe Festivalul Internațional Maria Bieșu. Astăzi Festivalul Internațional Maria Bieșu a devenit unul din principalele simboluri ale culturii din Republica Moldova, iar Chișinăul – una dintre capitalele muzicii de operă din Europa.

Numele Mariei Bieșu îl poartă Școala de arte din Ștefan Vodă (1997).

Este artistă emerită din Republica Moldova (1964); Artistă a Poporului din Republica Moldova (1967) și din URSS (1970); laureată a Premiului de Stat al Moldovei (1968 și din URSS (1974), Ordinele Drapelul Roșu de Muncă și Insigna de Onoare, Ordinul Republicii (1993), Ordinul Național Steaua României în grad de Comandor.  A fost decorată cu Medalia de Aur al Fundației Irina Arhipova din Rusia. Membru de onoare al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1999).

Maria Bieșu s-a stins din viață la 16 mai 2012, la Spitalul Republican al Asociației Curativ-Sanatoriale și de Recuperare a Aparatului Guvernului din Moldova. [11]. Maria Bieșu suferea de 7 ani de o formă rară de leucemie [12]. La 18 mai Guvernul Republicii Moldova a decis acordarea Teatrului de Operă și Balet numele Mariei Bieșu. Primadona Operei Naționale a fost înmormântată la 19 mai 2012 la cimitirul de pe strada Armenească din Chișinău [13]. În scuarul Teatrului de Operă și Balet a avut loc un miting în memoria artistei [14]. Ziua de 19 mai a fost declarată zi de doliu național în Republica Moldova.

Despre biografia, activitatea primadonei, dar și personalitatea Mariei Bieșu în filatelie, puteți citi accesînd linkul https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2013/10/07/maria-biesu-1935-2012-primadona-operei-nationale/

Vă recomandăm spre lectură următoarele cărți:

Maria Bieşu – vocaţie şi destin artistic / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Inst. Patrimoniul Cultural, Centrul Studiul Artelor. – Ch. : [S. n.], 2010. 420 p.;

Bieşu, Maria. Viaţa mea e un turneu / Maria Bieşu ; confesiuni orale înregistrate şi stilizate de Claudia Partole. – Ch. : Cartea Moldovei, 2009. – 208 p.;

Maria Bieșu : Scena, Opera – Dragostea mea / text : Constantin Rusnac, Elena Vdovina, Aurelian Dănilă. – Ch. : Cartea Moldovei, 2005. – 240 p.;

Vă invită Maria Bieşu : Viziuni actuale asupra operisticii şi baletului : opinii, comunicări, eseuri, meditaţii, dialoguri, studii / Uniunea Muzicienilor din Republica Moldova concepţie, sel. şi coord. : Andrei Tamazlâcaru. – Chişinău : S. n., 2000. – 400 p.

În prezent, Teatrul de Operă și Balet din Chișinău îi poartă numele. O istorie a acestei instituții, aflați accesînd linkul https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2014/03/30/teatrul-moldovenesc-de-stat-de-opera-si-balet/

Sursa:

Maria Bieșu. În: Calendar Național 2005. În: Calendar Național 2005. Chișinău, 2004, pp. 214-215.

Maria Bieșu [online]. [citat 30.07.2015]. Disponibil : https://ro.wikipedia.org

Sursa imaginii: www.no14plusminus.ro

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s