60 de ani de la naşterea pictorului Tudor Zbîrnea

ANIVERSĂRI – 2015 

Recomandăm spre lectură un articol ce face referință la biografia și activitatea pictorului Tudor Zbîrnea.

i

S-a născut la 29 decembrie  1955, în orașul Nisporeni, în familia Tudorei (născută Cataraga) și a lui Vasile Zbîrnea. Covoarele țesute te mama i-au trezit fascinația pentru culoare și ornament, transfromată ulterior în pasiunea pentru accentele cromatice, sintetizarea mesajelor și formelor în pictură și grafica de șevalet.

Absovește școala medie de cultură generală din orașul natal (1973), după care este mobilizat în Armata sovietică satisfăcîndu-și serviciul militar la Dnepropetrovsk, Ucraina (1974-1976).

În anii 1977-1981 face studii la Școala republicană de arte plastice Ilia Repin (în prezent – colegiul de arte Al. Plămădeală). În anul 2001 își ia licența la Acdemia de Arte George Enescu din Iași – la Facultatea de arte plastice, secția pictură.

După absolvirea Colegiului și pînă în 1990 lucrează ca pictor-decorator la Academia de Științe a Moldovei, fiind coordonatorul unui atelier de design. Este șef adjunct al Departamentului Cultură al Primăriei municipiului Chișinău (1990-1992). În 1992, împreună cu Andrei Sîrbu, Andrei Mudrea, Dumitru Bolboceanu, Vasile Moșanu, Ilie Cojocaru, Victor Hristov, Anatol Rurac, Iurie Platon, constituie Grupul Zece – o primă asociație de acest fel la noi, ai cărei membri sunt uniți prin atașamentul față de epxresia artistică modernă, dar și de dorința de a se impune printr-o nouă cotă valorică. Funcționează ca șef al Direcției patrimoniu cultural și arte plastice din cadrul Ministerului culturii al r. Moldova (1992-1994). În anii 1994-2000 locuiește și activează la București. Este perioada unor importante acumulări: își desărvîșește studiile de plastician, se familiarizează îndeaproape cu arta românească și occidentală, își aprofundează gîndirea estetică. În anul 2002 este numit director general al Muzeului Național de Artă al Moldovei. În această calitate a contribuit la ameliorarea condițiilor de conservare a lucrărilor de artă, valorificarea pe noi principii a patrimoniului existent (ordonarea colecțiilor, identificarea unor lucrări ș. a.), impune o nouă politică expozițională, inclusiv selectarea mai riguroasă a autorilor și creațiilor pentru expoziții etc.

Tudor Zbîrnea debutează ca pictor în 1984, la Expoziția republicană de artă plastică de la Chișinău. Din acest an participă la toate expozițiile organizate de UAP și/sau Ministerul culturii al R. Moldova. Din 1986 a avut nu mai puțin de 15 expoziții personale: la Chișinău (1986, 1987, 1988, 1992, 1997), Botoșani (1992), Iași (1994), Piatra-Neamț (1994), București (1995, 1997), în Italia (Capo d’Orlando, 1991), Belgia (Bruxelles, 1998), Rusia (Moscova, 2001), Franța (Paris, 2001) etc. – circa 20 de participări.

Profesor la colegiu i-a fost pictorul Petru Rusu, iar mentor, prin comunicare cu el, dar și însuși modelul de creator oferit, i-a fost cel care a dominat efectiv pictura basarabeană postbelică, maestrul Mihai Grecu.

Criticii de artă disting în creația lui Tudor Zbîrnea cîteva etape, cu revizuiri continue ale registrului plastic și ale mesajului estetic, etape care s-ar numi, convențional: incipientă, a căutării de sine (anii ’80), a afirmării (anii ’90), a trecerii într-o dimensiune a abordărilor mai grave, aprofundate. S-a impus din start prin cromatica aleasă cu finețe și original orînduită, printr-o legăută de comunicare lăuntrică cu o filozofie artistică puternic ancorată în arhaitate, prin note elegiace, chipuri și scene învăluite de mister, etc. În opinia criticului de artă Vlad Bulat, de la Chișinău, T. Zbîrnea este, mai întîi de toate, un subtil colorist, un meșter al nuanțelor, undiriguitor al dialogurilor cromatice (…), iar pictorul Val Gheorghiu de la București menționează: T. Zbîrnea este atît de manifest melancolic, încît trimite gîndul la un pămînt oropsit. Excepțional meseriaș, cu un impresionant arsenal de mijloace tehnice la îndemînă, el își poate îngădui glosarea melancoliei de la abandonul în leneșa visare pînă la tristețea cea mai agresivă.

Are următoarele premii și mențiuni: premiul II la Saloanele Moldovei (1992), Premiul simpozionului Lucian Blaga, Diploma de Onoare a Academiei Europene de Artă (Bruxelles, 1997), Medaia de argint a Salonului Mondial Eureca, Diploma de recunoștință a Breslei artiștilor plastici flamanzi (Bruxelles, 1998). Premiul Centrului Cultural Internațional G. Apostu (2001), Premiul UAP din Moldova pentru pictură (2001).

Picturi de T. Zbîrnea se află în colecții de stat: Muzeul Național de Artă – Chișinău, Muzeul Național de artă contemporană – București, Colecția de artă a Președenției R. Moldovei, alte muzee și galerii de artă din r. Moldova, România, Turcia. Numeroase creații de ale sale au fsot achiziționate de coelcționari particulari din Chișinău, București, alte orașe din România, precum și din Australia, Austria, Belgia, Franța, Germania, Israel, Italia, Rusia, SUA, Turcia, Venezuela, etc.

A pictat Chișinăul: Curtea atelierului din strada Lev Tolstoi (1984), Portretul poetului Grigore Vieru (1984), Cartierul vechiului Chișinău (1987), Stradă în vechiul cartier (1987), Vechiul cartier (1987), Vechiul Chișinău (1987).

Surse:

Tudor Zbîrnea. În: Calendar Național 2005. Chișinău, S.n., 2004, pp. 366-367.

Tudor Zbîrnea. În: Chișinăul în pictură. Chișinău, S. n., 2012, pp. 122-123.

Sursa imaginii: http://www.zbarnea.arta.md

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s