Milița Petrașcu, o personalitate chișinăuiană

Recomandăm spre lectură un articol ce face referință la o personalitate chișinăuiană, Milița Petrașcu, care s-a născut la Chișinău.

Milița Petrașcu, uneori cunoscută și drept Milița Pătrașcu sau sub ortografia Militza Pătrașcu. Numele de la naștere este Melania Nicolaevici, s-a născut la Chișinău la 31 decembrie 1892 și a decedat la 25 ianuarie 1976 la București.Milita_Petrascu

A fost o artistă plastică, sculptoriță și portretistă română, participantă la mișcarea artistică de avangardă românească, din perioada interbelică, mai ales la gruparea mai moderată din jurul revistei „Contimporanul”, maestră în arta portretului, considerată cea mai înzestrată femeie-sculptor a României în secolul al XX-lea.

Milița Petrașcu s-a născut la 31 decembrie 1892 în Chișinău, numele la naștere fiind Melania Nicolaevici. A copilărit la Nisporeni, unde a încercat pentru prima dată să modeleze figuri din lut. Studiile liceale le-a făcut la Chișinău, după care s-a înscris la Școala de Arte Plastice „Stroganov” din Moscova, unde studiază sculptura în anii 1907-1908 în atelierul profesorilor Konionkov și Dziubanov. În 1909 studiază literele și filosofia la Institutul „Bestujev” din Sankt Petersburg. În 1910 pleacă la München, unde lucrează în Academia de pictură sub îndrumarea maeștrilor avangardei, Wassily Kandinsky și Alexei von Jawlensky și ia contact cu echipa de creație a revistei germane „Jugend”. Din Germania pleacă la Paris, unde lucrează în atelierele lui Henri Matisse și Antoine Bourdelle (1910-1914). În 1919 participă la Salonul Independenților cu un bust. Face cunoștință cu Constantin Brâncuși, care îi devine ghid în lumea sculpturii moderne. Amprenta personalității artistice a Miliței Petrașcu poartă urme ușor sesizabile ale măestriei lui Brâncuși, reprezentând pentru ea un câmp magnetic în care a gravitat toată viața.

În 1925 se căsătorește cu Emil Petrașcu și se stabilește la București. Se încadrează în mișcarea de avangardă a grupărilor „Contimporanul”, „Grupul nostru”, „Criterion”, și tot în 1925 participă la expoziția internațională organizată la București de revista “Contimporanul”. În cadrul Salonului Oficial expune compoziția „Joc de pisici”, care este premiată. În 1927 realizează mozaicul fântânii Miorița din București. La cea de a doua expoziție a „Contimporanului” din 1930 în Sala „Ileana” expune alături de alți artiști de valoare: Marcel Iancu, Irina Codreanu. În acest an participa la expoziția de Artă românească din Amsterdam.

În 1932 face parte din grupul de inițiativă care organizează în Sala „Ileana” expoziția „Arta Nouă”. În cadrul Salonului Oficial din același an prezintă portretul actriței Marioara Voiculescu, iar în căutarea unor noi posibilități de exprimare artistică se duce în Iugoslavia unde studiază opera sculptorului Ivan Mestrovic. În anul 1933 participă la Expoziția mondială de artă futuristă de la Roma și la treia expoziție a „Contimporanului” în Sala „Mozart”. În anii următori expune în Germania, Italia, Austria, Anglia și Franța. Expune și în diverse saloane basarabene, realizând în 1938 bustul lui Zamfir Arbore, care a fost expus la Chișinău, dar care după 1940 a dispărut.

Petraşcu56

Miliţa Petraşcu: Bustul lui George Bacovia – Aleea Clasicilor din Grădina Publică “Ștefan cel Mare”, Chișinău

Sursa: Milița Petrașcu [online] [citat 9.04.2016]. Disponibil : https://ro.wikipedia.org/wiki/Mili%C8%9Ba_Petra%C8%99cu

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s