Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secolului al XX-lea

Sava LuciaSava, Lucia. Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secolului al XX-lea (1900-1918). – Chişinău : Pontos, 2010. – 320 p.

Monografia Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secolului al XX-lea (1900-1918) vizează prezentarea exhaustivă a tabieturilor societății chișinăuiene. Informația este prezentată în două limbi: română și engleză.

Studierea vieții cotidiene în orașul Chișinău este importantă din considerentul că în această perioadă se intensifică procesul de urbanizare și de modernizare al urbei, iar Chișinăul apare ca un oraș construit după modelul orașelor europene moderne: cu străzi pavate și case etajate, cu instituții și parcuri de odihnă.   

În carte sunt descrise: habitatul urban al Chișinăului (mediul urban, localurile publice, circulația internă și externă a orașului), comerțul urban, veniturile și cheltuielile locuitorilor, principalele elemente de vestimentație și tendințele de modă, în contextul evoluțiilor ruse și europene din epocă, regimul alimentar al populației, principalele modalități de organizare a timpului liber, principiile morale ale chișinăuienilor la începutul sec. XX.

La finalul ediției sunt anexate: bibliografia, tabele și schițe, fotografii cu Muzeul Zemstvei, Tribunalul de district din Chișinău, Arcul de Triumf, Arca Teatrului Blagorodnoe sobranie, Gimnaziul nr 1 de băieți, Gimnaziul de fete „Natalia Dadiani”, Casa Eparhială, Banca urbană, strada Alexandrovskaia, strada Armenească, diverse tipuri de chișinăuieni și un indice de nume.

Iată câteva fragmente din carte ce, cu siguranță, vă vor incita la lectură:

[…] Un martor al timpului, preotul Vasile Țepordei, își amintește atunci când vorbește despre aprovizionarea locuitorilor orașului [Chişinău] cu produse alimentare: „Piața de pe strada Alexandru cel Bun era foarte bogat aprovizionată. Majoritatea negustorilor erau ruși și evrei. Cu timpul au început să pătrundă și moldovenii… Printre negustori se aflau armeni și greci. Fabrica de pâine era condusă de Grecii Vaselatos…” […] pag. 163.

[…] la răscrucea secolelor XIX-XX, Chișinăul, inclusiv și datorită așezării sale geografice favorabile, era considerat unul din cele mai muzicale centre din gubernie. În această perioadă se deschid clasele de canto ale surorilor C.M. Hrjanovski, iar în anul 1906, în școala lui V. Gutor a avut loc primul concert de muzică românească, precedat de o prelegere despre cântecul românesc. […] p.172

[…] Istoricul Nicolae Iorga: „despre Otelul de Svițera sau Svițerscaia gostinița. Înainte de a merge prin oraș, intrăm în restaurant. E așa de bine ținut în acest mare hotel, încât ne rușinăm de biata noastră îmbrăcăminte de pe drum. La o masă iau prânzul un domn blond și două domnișoare, care par armence. Și numele proprietarului, Muracov, sună armenește. Armenii moldoveni și alții, veniți pe urmă, au jucat și joacă un mare rol în viața economică basarabeană.” […] p. 155

Ediția face parte din Colecția „Chișinău” a Departamentului „Memoria Chișinăului” al BM „B.P. Hasdeu” și poate fi consultată la sediul departamentului.

Pentru a consulta versiunea online a ediţiei accesaţi link-ul http://antim.md/files/8-Sava.pdf

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s