Ion Buzdugan – poet, folclorist, publicist, membru și secretar al Sfatului Țării

Recomandăm spre lectură un articol ce face referință la Ion Buzdugan, publicist, membru al Sfatului Țării. S-a născut la 9 martie  1887 în satul Trinca, Edineț.

Și poate dintre toți fruntașii basarabeni a adunat colecția cea mai numeroasă de școli, licențe și titluri. A învățat agronomia la Gore Gorchi în Bielorusia, la Cameneț a făcut cursurile școlii de teologie și pedagogie, la Moscova a studiat dreptul la Universitate, iar la Universitatea din Iași l-a avut licențiat în drept, economia politică a studiat-o la Cernăuți și aici a obținut titlul de doctor în științe economie.u346

Dintre toate ocupațiile posibile alege cariera pedagogică. Primul război mondial îl găsește în calitate de învățător. Și tot în acea vreme găsește limbaj comun cu colaboratorii revistei cuvînt Moldovenesc. Primele leu poezii țin de acea perioadă de debut literar, cînd semna lucrările cu pseudonimul Nică Romanaș. Cercetătorul Mihail Straje, care s-a ocupat de problema developăriii numelor literare (vezi Dicționarul de pseudonime, Buc., 1973), înregistrează pentru Ion Buzdugan, care de facto era înscris în pașaportul rusesc drept Ivan Buzdîga, cîteva pseudonime: B. I. Alion, Ion. Cîmpeanu, B. Cogîlnic, I. Dumbrăveanu.

Documentele cremii atestă o activă participare la congresele învățătorilor din Basarabia petrecute în aprilie și la 25-28 mai 1917, cînd pentru prima oară s-au pus bazele învățămîntului național. La congresul din 25-28 mai 1917 rolul lui a fost de o importanță deosebită. La ședința a IV-a a congresului a fost pusă în discuție problema alfabetului. În darea de seamă cu privirea la primul Congres al învățătorilor moldoveni din Basarabia, publică în revista Școala Moldovenească (Chișinău, anul 1, nr. 2-4), găsim următoarea secvență: „Punctul cel mai vajnic din programul acestei ședințe a fost acela despre Alfabet. Încă din ziua întîia a congresului o parte însemnată a învățătorilor – și mai ales învățătoarele – erau tulburate din pricina alfabetului.”

La 23 august ia cuvîntul la funeraliile lui Simeon Murafa și Andrei Hodorogeam la 27 august cuvîntează la cel de al doilea congres al țăranilor. Iar la 20 octombrie e secretar în prezidiul Congresuluiostașilor moldoveni, delegații căruia îl aleg deputat în Sfatul Țării, unde i se pun în sarcină problemele secretariatului.

Mai e poet și publicist. Editează culegeri de folclor: Cîntece din Basarabia, Vol. I și II, Povești din Basarabia, Doine haiducești, versuri și colinde, urături, conocării etc.

A încetat din viață în luna februarie a anului 1967, la București.

O informație mai completă aflați citind biografia și activitatea în volumul I al Basarabiei necunoscute, autor fiind cercetătorul Iurie Colesnic.

Sursa: Ion Buzdugan. În: COLESNIC, Iurie. Basarabia Necunoscută. Chișinău: Universitas, 1993, vol. I, pp. 256-261.

Sursa imaginii: www.moldovastamps.org

Advertisements

2 thoughts on “Ion Buzdugan – poet, folclorist, publicist, membru și secretar al Sfatului Țării

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s