98 ani de la Unirea Basarabiei cu România

La împlinirea celor 98 ani de la Unirea Basarabiei cu România vă propunem un material ce face referinţă la străzile Chişinăului ce comemorează acest eveniment şi la persoanele care au participat la înfăptuirea acestui act.

Strada 27 Martie 1918

Strada este localizată în sectorul Buiucani, de la Calea Ieșilor până la intersecţia străzilor Ion Pelivan şi Vissarion Bielinski denumirea veche fiind Kahovskaia. Denumirea actuală a străzii comemorează evenimentul de la 27 martie 1918 – Actul Unirii Basarabiei cu România. Basarabia (așa cum fusese definită în cadrul administrației țariste în 1812 în Tratatul de la Bucureşti) s-a constituit ca Republică Democrată Moldovenească în primăvara anului 1917 proclamându-și mai întâi autonomia, apoi independenţa faţă de Rusia, și după câteva luni unirea cu Regatul României, ca provincie istorică românească și parte componentă a Țării Moldovei de odinioară. După 22 de ani până la 28 iunie 1940 printr-un ultimatum al guvernului sovietic conform pactului Hitler-Stalin adresat României, Basarabia a fost cedată Uniunii Sovietice.

Strada Sfatul Țării

sfatul tariiStrada se află în sectorul Buiucani. Este cuprinsă între străzile Alexie Mateevici și Sfântul Andrei. Pe parcursul istoriei a avut mai multe denumiri: str. Meșceanskaia, 1834 – sf. sec. XIX; str. Golenișcev-Kutuzov, sf. sec. XIX – 1924; str. Vl. Hertza și str. Unirii, 1924-1944; str. Miciurin, din 1944. Strada datează din primele decenii ale sec. al XIX-lea. Era formată în mare parte din case de locuit, vile şi conace de tip urban, care aparţineau reprezentanţilor aristocraţiei locale. În urma reconstrucţiei străzii din ultimele decenii, aici au apărut numeroase edificii moderne, blocuri de locuit şi clădiri cu destinaţie socială şi administrativă. A fost numită astfel în memoria primului parlament basarabean, primul organ suprem legislativ reprezentativ și electiv al Basarabiei, constituit la 20 oct. 1917. Structura sa reflecta componența națională, curentele politice, categoriile și asociațiile profesionale, cuprinzând toate orașele și județele din ținut. În cadrul Sfatului Ţării au activat fracţiunile parlamentare: Blocul Moldovenesc, fracţiunea ţărănească, grupul partidelor socialiste şi grupul minorităţilor etnice. Eforturile principale ale Sfatului Țării au fost orientate spre reorganizarea administrativă, naţionalizarea învăţământului, viaţa social-economică și culturală. Apogeul activității Sfatului Țării a fost atins la 27 martie 1918 cînd acest organ reprezentativ legitim a votat unirea Basarabiei cu România. La data de 27 noiembrie 1918, Sfatul Țării s-a autodizolvat.

Strada Elena Alistar

Strada se află în sectorul Botanica, între şos. Munceşti şi str. Clopotniţei. Denumireaalistar anterioară – strada Glavan. Este situată în unul dintre cele mai vechi cartiere ale Chişinăului – Munceşti. Construcţia străzii a început după cel de-al Doilea Război Mondial de la casele particulare ridicate de muncitori. Actuala denumire a străzii evocă amintirea Elenei Alistar (1873; Vaisal, jud. Ismail – 1955; Pucioasa, jud. Dâmboviţa) – personalitate notorie a culturii naţionale, pedagog, medic şi om politic, prima femeie avocat din Basarabia, singura femeie membră a Sfatului Ţării. Învăţătoare în mai multe sate din sudul şi centrul Basarabiei, susţine formarea unor societăţi culturale şi profesionale, ia parte la organizarea congreselor ţăranilor, învăţătorilor şi preoţilor, fondează Liga Culturală a Femeilor din Basarabia. La 27 martie 1918, în calitate de deputat în Sfatul Ţării, votează Unirea Basarabiei cu România. După Unire este numită directoare a Şcolii Eparhiale de Fete din Chişinău, funcţie pe care a deţinut-o timp de 20 de ani. La 28 iunie 1940 se refugiază în România. Pe imobilul 28 din bd. Decebal este instalată placa comemorativă Elena Alistar.

Strada Ion Buzdugan

Este o stradă din sectorul Buiucani, apărută în 1998, situată în zona străzilor Alba Iulia,ion buzdugan Tudor Vladimirescu și șos. Balcani. Strada poartă numele lui Ion Buzdugan (9.03.1887; Brânzenii Vechi, jud. Bălți – 29.01.1967; București), poet, publicist și folclorist român, deputat în Sfatul Țării, originar din Basarabia. În 1917 este ales secretar al Sfatului Ţării, iar în 1918, deputat de Bălţi în Parlamentul României, păstrându-şi mandatul pe durata a opt legislaturi. După Unire, şi-a continuat studiile la Iaşi şi Cernăuţi, luându-şi doctoratul în Drept şi economie politică. Încă din 1913-1914, Buzdugan colabora, sub pseudonimul Nică Românaş, cu versuri originale şi traduceri din scriitorii ruşi, la ziarul „Cuvânt moldovenesc” din Chişinău. Publicistică şi producţii lirice îi vor apărea în multe alte periodice („Răsăritul”, „Viaţa Basarabiei”, „Sburătorul”, „Luceafărul”, „Viaţa românească”, „Adevărul literar şi artistic”, „Ramuri” etc.), unde mai semna B.I. Alion, Ion Câmpeanu, B. Cogâlnic, I. Dumbrăveanu. Devine membru al Societăţii Scriitorilor Români (1921) şi al Asociaţiei Scriitorilor din Basarabia (1939).

Strada Anton Crihan

anton crihanStrada este situată în sectorul Centru al capitalei, denumirea anterioară a fost strada Parcului. Strada poartă numele lui Anton Crihan (10.07.1893; Sângerei, Basarabia – 9.01.1993; Saint-Louis, SUA), avocat, economist, politician, profesor şi publicist român, membru al Sfatului Ţării. Şi-a făcut studiile la Liceul de băieţi din Bălţi şi la Universitatea din Odessa, Facultatea de Economie. Fiind deputat în Sfatul Ţării, a votat Actul Unirii, a fost deputat în Parlamentul României şi conducător al Comisiei agrare şi al instituţiei de stat „Casa noastră”, care a înfăptuit reforma agrară în Basarabia. A predat la Universitatea din Iaşi şi la Facultatea de Agronomie a universităţii ieşene, cu sediul la Chişinău. A fost numit de două ori subsecretar de stat. Îşi susţine teza de doctorat în economie la Sorbona, în 1934. În anii de după război, emigrează din România în Iugoslavia, apoi la Paris şi în cele din urmă se stabileşte în Statele Unite ale Americii. A decedat în străinătate, dar, la dorinţa sa testamentară, a fost înmormântat în Chişinău. Printre operele ştiinţifice ale lui Crihan se numără Capitalul străin în Rusia (1915), Chestiunea agrară în Basarabia (1917) ş.a.

Strada Pantelimon Halippa

pan halippaEste situată în sectorul Centru, denumirea anterioară fiind str. Marșal Malinovskii. Istoria străzii începe în 1843, când pe aceste locuri fusese construită o închisoare. În anii ’50 ai secolului trecut în partea de est a străzii s-a construit actualul cinematograf „Gaudeamus”, iar în 1975 – Complexul memorial „Eternitate”. În anii ’60 în partea de sud a străzii au fost construite mai multe cămine studenţeşti ale Universităţii de Stat din Chişinău. Actualmente, strada poartă numele lui Pantelimon Halippa (1.08.1883, Cubolta, jud. Soroca – 30.04.1979, Bucureşti), publicist, om politic român basarabean. A fost președintele Sfatului Țării care a votat Unirea în 1918. A ocupat funcții de ministru în diferite guverne. Membru corespondent al Academiei Române, exclus în anul 1948, repus în drepturi în anul 1990. A scris peste 280 articole, schițe, traduceri, memorii, poezii reușind să editeze în timpul vieții doar un singur volum, Flori de pârloagă (1921, Iași), prefațat de Mihail Sadoveanu. A scris și câteva studii istorice: Bessarabia do prisoedineniâ k Rossii (1914); Basarabia înainte de sub dominația Rusă (1812-1825); B.P. Hasdeu (1939). Postum i se publică în revista „Patrimoniu” din Chișinău Povestea vieții mele (1990) și un volum de publicistică (2001).

Strada Vasile Harea

Vasile_HareaStrada se află în sectorul Centru şi poartă numele lui Vasile Harea (13.07.1895; Susleni, Orhei – 30.01.1987; Iași), savant și publicist basarabean, deputat în Sfatul Țării. Între anii 1917-1918 devine unul dintre cei mai combativi ziariști ai presei românești din Chișinău. După Actul Unirii de la 27 martie 1918, a fost redactor la oficiosul Sfatul Țării, iar din toamna aceluiași an a devenit deputat în Sfatul Țării de la Chișinău și a votat unirea necondiționat. Ulterior, director al Liceului Alexandru Donici, al Liceului B.P. Hasdău (1939-1944), profesor la Facultatea de Filologie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.

Strada Ștefan Holban

Strada se află în sectorul Botanica, cartierul Muncești, denumirea anterioară fiind str.stefan-holban  Pesteli. Poartă numele lui Ștefan Holban (1.08.1886; Cărpineni, Lăpușna – 27.08.1961; Botoșani), avocat şi om politic. Fost deputat în Sfatul Țării și în Parlamentul României. Fost prefect de Lăpuşna şi președinte al Asociației învățătorilor din Lăpușna. Secretar al Biroului Camerei Deputaților, secretar al Comitetului Revoluționar Ostășesc Moldovenesc din Odessa şi al Congresului General Ostăşesc Moldovenesc de la 20 oct. 1917 din Chișinău, care a pus bazele Sfatului Țării. Vicepreședinte, secretar general și președinte al Partidului Național Țărănesc, secția Lăpușna. Deputat în Parlamentul României în legislaturile 1919, 1920, 1922, 1932. După ocuparea Basarabiei, în 1940 se retrage peste Prut, unde în 1957 este arestat şi condamnat la 15 ani de muncă silnică pentru opiniile sale politice. Moare la 27 august 1961 în închisoarea din Botoşani. Distincții: Ordinele Steaua României, Vulturul României, medaliile Regele Ferdinand I și Peleș.

Strada Ion Inculeţ

Strada este situată în sectorul Centru, denumirea anterioară fiind str. Şirokaia.ion inculet Actualmente strada poartă numele lui Ion Inculeţ (5.04.1884; Răzeni, jud. Lăpuşna – 18.11.1940; Bucureşti), academician, om politic, preşedintele Sfatului Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti, ministru, membru titular (din 1918) al Academiei Române. A studiat la Seminarul Teologic din Chişinău (1905), la Facultatea de Ştiinţe Fizico-Matematice a Universităţii Imperiale din Sankt Petersburg (1906-1911). Colaborator la primul ziar basarabean în limba română Basarabia. La 21 noiemb. 1917, este ales preşedinte al Sfatului Ţării, care, la 27 mar. 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România. A fost ministru al Basarabiei; deputat în Parlamentul României. Lucrări: Spaţiul şi timpul în noua lumină ştiinţifică (1920), Ma premiere rencontre avec Saint Aulaire (1930), URSS (1932).

Strada Primar Gherman Pântea

gherman-panteaEste o stradă nouă din sectorul Râşcani al capitalei. Denumirea străzii a fost atribuită în memoria lui Gherman Pântea (13.05.1894; Zăicani, jud. Bălți – 1.02.1968; București) – om politic român din Basarabia, director general (ministru) al Guvernului Basarabiei, licențiat în drept, militar, membru în Sfatul Ţării, om de stat, publicist, învăţător, primar al Chișinăului (1923, 1927-1928, 1932). În cadrul Sfatului Țării a activat în Comisia Școlară ca pedagog de profesie. A fost președinte al Camerei de Comerț și Industrie din Chișinău. În iunie 1940 s-a refugiat peste Prut. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a ocupat postul de primar al Odessei (1941-1944). Gherman Pântea a fost de trei ori primar al Chişinăului, fapt mai rar întâmplat în biografia oraşului nostru. Autor al mai multor lucrări și al unui set de materiale de arhivă, legate de mișcarea națională din 1917-1918, care se păstrează până în prezent în România. Este unul dintre fondatorii Societăţii Scriitorilor din Basarabia.

Strada Ion Pelivan

Ioan-PelivanStrada este situată în sectorul Buiucani al capitalei, denumirea anterioară – str. Comunei. Poartă numele lui Ion Pelivan (1.04.1876; com. Răzeni, jud. Chişinău – 25.01.1954; închisoarea Sighet), militant de vază al mişcării de eliberare naţională din Basarabia, om politic, publicist, apărător şi promotor al limbii române, animator al vieţii culturale, membru al Sfatului Ţării. Ion Pelivan a fost absolvent al Seminarului Teologic din Chişinău (1898) şi al Universităţii din Dorpat (Tartu), Facultatea de Drept (1903). În timpul studiilor, pentru activitate naţional-culturală, este arestat şi deportat în nordul Rusiei, împreună cu C. Stere, Em. Gavriliţă ş.a. A organizat apariţia ziarului Basarabia (1906-1907), fiind redactorul principal al publicaţiei.

Strada Constantin Stere

Stere ConstantinStrada este situată în sectorul Buiucani, pe parcursul existenţei sale a avut mai multe denumiri: str-la Stibikovski, până în 1924; str-la Stibikov, 1924-1940, 1941-1944; str-la Stibikovski, 1940-1941, 1944-27.03.1951; str. Fizkuliturnikov. La sfârşitul sec. XIX aici era marginea oraşului, după care începea satul Buiucani. Actuala denumire a străzii reprezintă un toponim comemorativ, care evocă numele lui Constantin Stere (1.06.1865; Horodişte, jud. Soroca – 26.06.1936; Bucov, jud. Prahova, România), om politic, jurist, savant şi scriitor român. În 1883 a fost condamnat și deportat de autoritățile țariste în Siberia, și eliberat în 1891. A emigrat în România unde a studiat dreptul la Universitatea din Iași, devenind profesor de drept administrativ şi constituţional la Universitatea din Iaşi. După revoluţia din 1905 din Rusia s-a întors în Basarabia şi a întemeiat, alături de Pan Halippa, Ion Inculeţ şi Alexie Mateevici, publicaţia Basarabia. Revenit la Iaşi, a fondat, împreună cu Paul Bujor, revista Viaţa românească. A fost prefect de Iaşi. A fost al doilea președinte al Sfatului Țării (2 aprilie – 25 noiembrie 1918), jucând un rol important în Unirea Basarabiei cu România. A fost autorul legislaţiei de descentralizare a administraţiei locale. Lucrări: studiul Marele război şi politica României, romanul-fluviu În preajma revoluţiei etc.

Strada Gheorghe Tudor

Strada este situată în sectorul Centru, denumirea anterioară fiind str. Secenov. Poartă numele lui Gheorghe (Iorgu) Tudor (1.02.1885; s. Stâncăuți, jud. Bălți – 7.12.1974; București), poet, prozator, publicist și traducător. A făcut Şcoala primară în satul de baştină, apoi studii medii la Chişinău. Se manifestă plenar pe tărâmul scrisului. În anul 1906, a colaborat la revista Luminătorul, la editarea revistei de limbă română Făclia Țării, apoi la gazeta, ulterior revista Cuvânt Moldovenesc (1913). A mai redactat revistele și ziarele: Lira Basarabiei (1912), Pământ și Voie, Soldatul Moldovean (1917), Moldova de la Nistru. În anul 1917, a fost ales deputat în Sfatul Țării de la Partidul Național Moldovenesc. În anul 1918, a deținut funcția de secretar în Comisia Constituțională (18-27 mai), a votat pentru Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918); a fost consilier municipal și județean, ajutor de primar de Chișinău (1920, 1932-1933); vicepreședinte al Societății Scriitorilor și Publiciștilor din Basarabia. A semnat cu diferite pseudonime: Iuriu Iujnâi, Gh. Stâncă, Iorgu Vârtej etc. A fost unul dintre traducătorii operelor lui Mihai Eminescu în limba rusă. Cea mai însemnată lucrare a autorului este Mișcarea cultural-socială a Basarabiei după Unire. 1918-1940.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s