Omul care a făcut cea mai grea alegere – Ştefan Holban: 130 de ani de la naștere

ANIVERSĂRI – 2016

La 1 august se îmlinesc 130 de ani de la nașterea lui Ștefan Holban, avocat, deputat în Sfatul Țării. Cu această ocazie vă recomandăm un articol ce face referință la viața și activitatea omului politic Ștefan Holban.

БезымянныйAşa s-a întâmplat că una dintre figurile cele mai neobişnuite ale mişcării noastre naţionale din perioada 1917-1918, Ştefan Holban tot timpul a fost, parcă, ocolit de biografi, de bibliografi, de cercetători, deşi fiul lui, Eugen, a încercat în câteva rânduri să ne atragă atenţia, să ne îndrepte spre această personalitate interesantă a istoriei noastre.

Om de mare onestitate care a înţeles un singur lucru principial – că a fi patriot nu înseamnă a fi profitor şi întotdeauna a mers pe acolo unde alţii nu au îndrăzneală şi întotdeauna a făcut ceea ce alţii n-au avut curajul să facă. De aceea, moartea lui a survenit atât de tragic într-un timp când alţii deja scăpaseră de puşcărie.

El a fost omul care a trimis telegrama despre începerea lucrărilor Congresului ostaşilor moldoveni în 1917, telegramă care a mai fost dublată de Gherman Pântea şi în jurul acestei telegrame s-a discutat mult şi despre întâietatea expedierii se mai discută şi astăzi. Eugen Holban a mai demonstrat că Ştefan Holban a fost primul care a expediat telegrama cu pricina.

Dacă am lua fragment cu fragment biografia lui Ştefan Holban am descoperi o personalitate integră, de aceea şi reproducem aici formula enciclopedică a acestei biografii:

HOLBAN, Ştefan (1.VIII.1886, Cărpineni, jud. Lăpuşna – 27.VIII. 1961, Botoşani),

moldovean. Părinţii: ţărani mijlocaşi – Ciprian şi Parascovia Holban.

Studii: şcoala primară şi cea complementară, Seminarul Pedagogic din Novâi Bug (Herson) timp de şase ani, la Politehnica din Odesa a studiat trei ani şi jumătate şi în Alts-trelitz (Germania, 1912-1913).

În 1915 este numit director de şcoală la Si-poteni (jud. Lăpuşna), în martie 1916 este mobilizat în armata rusă şi trimis la Simferopol, în Crimeea, să facă o pregătire militară. Ajunge pe Frontul Român în calitate de interpret în Divizia 61, rusă. Fost secretar al Comitetului revoluţionar ostăşesc moldovenesc din Odesa şi al Congresului ostăşesc moldovenesc.

Delegat în Sfatul Ţării de primul Congres al militarilor moldoveni din toată Rusia ce şi-a ţinut lucrările la Chişinău în perioada 20-28 octombrie. Mandat validat de la 2l.XI.1917 până la 26.1.1918 şi de la 25.XI.1918 până la 27.XI.1918.

Membru al Comisiei de lichidare a Sfatului Ţării.

După Unire, a fost deputat în Parlamentul României (legislaturile 1919, 1920, 1922, 1932). A mai exercitat diverse funcţii: prefect de Lăpuşna între anii 1928 şi 1931, preşedinte al Asociaţiei învăţătorilor din judeţul Lăpuşna, secretar al Biroului Camerei Deputaţilor.

A activat în cadrul Partidului Naţio-nal-Ţărănesc, secţia Lăpuşna (vicepreşedinte, secretar general, preşedinte).

În 1926 absolveşte Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi şi, dându-şi demisia din învăţământ, profesează avocatura la Baroul din Chişinău. În 1940 şi în 1944 se refugiază la Râmnicu-Vâlcea.

În 1957 este arestat si condamnat la 15 ani muncă silnică pentru activitate contrarevoluţionară. A trecut prin mai multe închisori: Jilava, Gherla, Botoşani, unde a şi decedat la 27 august 1961, familia fiind anunţată abia în 1962.

Mormântul nu este cunoscut nici astăzi.

O stradă din Chişinău (fosta Pestei din sectorul Botanica) îi poartă numele.

„Distincţii: ordinele „Steaua României” în grad de Ofiţer şi în grad de Cavaler, „Vulturul României” în grad de Ofiţer; medaliile „Regele Ferdinand I” şi „Peleş”.

Bibliografie:

  1. Figuri contemporane din Basarabia. Enciclopedie. – Chişinău, 1939.
  2. Holban, Eugen. Figuri basarabene. – Paris, 1990.
  3. Holban, Eugen. Pentru restabilirea adevărului istoric. – Paris, 2002.

A fost arestat în perioada când se părea că valul stalinismului începe să se stingă, bănuit că, fiind basarabean, dispune de informaţii sau de atitudini care nu convin regimului, a fost torturat şi a murit în puşcărie. Nu ştiu dacă doar denumind o stradă în Chişinău, ne-am făcut într-un fel datoria faţă de acest om. Viaţa lui este ca o lecţie, o lecţie grea în care perioadele bune se succed cu cele rele. Şi el a ştiut să fie constant în atitudinile sale, nu rezervat, ci demn şi bine intenţionat.

Sunt convins că Ştefan Holban este figura noastră politică ce urmează a fi descoperită. Fiindcă este una să cunoaştem activitatea lui din perioada interbelică şi cu totul altceva este să ştim cum a acţionat el pe timpul dominaţiei comuniştilor în România.

Un spirit democratic al lui Ştefan Holban a făcut cea mai grea alegere între a trăi demn şi între, pur şi simplu, a trăi.

Sursa: COLESNIC, Iurie. Omul care a făcut cea mai grea alegere. In: Iurie COLESNIC. Chișinăul și chișinăuienii. Chișinău: [S.n.], 2012, pp. 311-312.

 În Chișinău o stradă îi poartă numele.

Strada Ștefan Holban

Redenumită prin decizia Primăriei Orașului Chișinău nr. 16/21 din 22.07. 1992.

Denumiri anterioare: ул. Пестеля (Pestel).

Localizare: sect. Botanica, cart. Muncești. O stradă scurtă, între șos. Muncești și str. Decembriștilor. Este paralelă cu str. Paul Gore. Lungimea – 250 m.

Advertisements

One thought on “Omul care a făcut cea mai grea alegere – Ştefan Holban: 130 de ani de la naștere

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s