Elena Iliaș: După „Când ard jucăriile”, am început să „ard” și eu, dar m-a salvat Andersen…

ANIVERSĂRI – 2017

La 29 ianuarie se împlinesc 75 de ani de la naşterea regizoarei Elena Iliaş. S-a născut la 29 ianuarie 1942 în satul Vatici, județul Orhei, Regatul Românesc într-o familie de oameni înstăriți. În anii 1959-1963 și-a făcut studiile la Institutul de Arte din Chișinău (actuala AMTAP), facultatea teatrală, în clasa profesorului Arcadie Plăcintă. Coleg de curs i-a fost actorul și regizorul Vasile Brescanu.

Elena Iliaș este una din puținele femei de la noi, care a îmbrățișat profesia de regizor – în film și, mai târziu, în teatru. Și-a început activitatea de creație la Televiziunea Națională (1964) în redacția emisiuni pentru copii. Și-a dedicat întreaga viață copiilor, realizând

elena-ilias-regizor
Elena Iliaş, regizor

nenumărate emisiuni muzicale, spectacole-concert, filme, spectacole de teatru. Căuta să-i pună în lumină pe cei mai dezghețați, mai talentați, astfel creând o feerie în care, până la urmă, aveau acces cu toții – și mari, și mici. Mergea prin școli, grădinițe, căutând copii-minune sau îi întâlnea pe stradă și-i aducea la televiziune. Ochiul și auzul n-au mințit-o niciodată. Numele regizoarei Elena Iliaș se asociază cu descoperirea și promovarea copiilor talentați (Diana Văluță) sau a talentelor la început de cale (Anatol Chiriac) pe care i-a invitat în emisiunile sale sau în filmele muzicale. În una din emisiuni au cântat pentru prima oară Ion și Doina Aldea-Tedorovici. Invitații ei au fost scriitorii Grigore Vieru și Spiridon Vangheli, interpreții de muzică ușoară Anastasia Lazariuc, Ion Suruceanu, Irina și Anatol Bivol. În colaborare cu studioul „Telefilm-Chișinău” a realizat filme-concert pentru copii: „Curcubeul vesel” (1981), „Poiana de argint” (1983), „Cântecul viorii” (1984), „Ploița cu soare” (1989) ș.a. În 1990 s-a transferat la studioul „Telefilm-Chișinău”, unde a început filmările la „Moara” (scenariu Iulian Filip), o poveste muzicală despre eterna luptă între bine și rău. Rolurile principale – Morarul și Morărița – au fost interpretate de actori din România (o primă încercare de acest gen!) Iurie Darie și Gabriela Popescu. În film au jucat și mulți copii. Muzica a fost compusă de Gheorghe Mustea. Elenei Iliaș i-a plăcut muzica. Visa să devină cântăreață de operetă, dar cum nu aveam un teatru de operetă, a absolvit Institutul de Arte din Chișinău, facultatea teatrală. „Tot ce ați făcut în viața dumneavoastră e pentru și despre copii. De ce anume copiii?” am întrebat-o odată pe dna Iliaș. „Lumea copilăriei este o lume perfectă, o lume miraculoasă. Acolo basmul devine realitate și începi să crezi în această realitate.”

elena-ilias-pe-cand-activa-la-telefilm-chisinau
Elena Iliaş, perioada când lucra la “Telefilm-Chişinău”

Perioada de la „Telefilm-Chișinău” a fost scurtă, dar prodigioasă. A filmat câteva documentare: „Pasionații” (1990), schițe „despre oameni minunați”, „Taină de lumină” (1991), „despre covorul nostru românesc”, „Capra” (1991), „despre obiceiurile noastre de iarnă”, cum le-a definit însăși regizoarea. Elena Iliaș este singura noastră regizoare care, în 1992, a realizat un film documentar despre masacrul copiilor în timpul războiului din Transnistria, turnat pe peliculă cinematografică. „Cum s-a întâmplat că unei femei nu i-a fost frică să filmeze în plin război, în timp ce unor bărbați le-au cam tremurat genunchii?” „Numai nebunii nu se tem de nimic! Evident, mi-a fost și mie frică, dar un sentiment mult mai puternic decât frica m-a îndemnat să risc. Urmăream cu sufletul la gură reportajele din zona de conflict, citeam ziarele. Nu mă gândeam să fac un film, dar într-o zi am auzit la radio că „atacul a început la o grădiniță de copii, ca rezultat aceasta s-a transformat într-un morman de ruine.” Apoi am aflat că la Răculești, un sat din apropierea Nistrului, doi copii, jucându-se în preajma casei, au călcat pe mine și au fost grav răniți. Cu greu, m-am deplasat acolo. Am aflat și despre alte cazuri. Atunci am început să bat alarma la Televiziune: trebuie să filmăm, ne sunt omorâți copiii! Cu greu, am obținut echipamentul. Filmările au început la 8 aprilie 1992. Filmam în condiții extrem de primejdioase. De foarte multe ori, am fost la un pas de moarte. Ne urmăreau cazacii, dar existau și mulți „informatori” de aici. De-aceea niciodată nu spuneam nimănui, unde am de gând să mă deplasez. Înțelegeam că facem ceva necesar. Filmul documentar „Când ard jucăriile” a fost difuzat pe micul ecran în august, de Ziua Independenței, în 1992. După care a urmat o lungă tăcere, iar eu nu am mai putut filma. Am fost trecută pe „linie moatră”. După „Când ard jucăriile” am început să „ard” și eu, dar m-a salvat Andresen.” Filmul nu a trecut totuși neobservat. A fost premiat la Costinești.

Împătimită de basmele lui Hans Christian Andersen, Elena Iliaș începe să monteze spectacole pentru copii pe motivele marelui povestitor. „Hai, vino cu noi!”, „Lumina Madonei” sunt doar două spectacole, care s-au jucat cu mult succes pe scena Teatrului de Operă și Balet și a Teatrului Național „Mihai Eminescu” spre sfârșitul anilor `90. Rolurile erau interpretate de actroi profesioniști, dar și de copii. De fapt, scena era plină de copii… „Dorința de a construi mareu case, și nu orice fel, ci dintre cele mai frumoase, m-a urmărit toată viața. Teatrul și filmul mi-au oferit această posibilitate”, își încheie șirul de amintiri Elena Iliaș, regizoarea care iubește enorm copiii și dorea să-i vadă fericiți.

BIBLIOGRAFIE:

Calcea, Andrei. Iliaș Elena : [schiţă biogr.] // Calcea Andrei. Personalități orheene. – Chișinău, 2003. – P. 97.

Iliaș, Elena. „După Când ard jucăriile am început să „ard” și eu : [interviu] / consemnare : Larisa Ungureanu // Literatura şi arta. – 1997. – 18 sept. – P. 6.

Ungureanu, Larisa. Când ard jucăriile : [cronică la filmul documentar cu același titlu] // Lanterna magică. – 1992. – Nr 14. – P. 1.

Iliaş, Elena : [schiţă biogr.] [online] [citat 26.01.2017]. Disponibil: http://cinema.art.md/person/235/index.html

Moara : [date despre film] [online] [citat 26.01.2017]. Disponibil: http://cinema.art.md/movie/796/index.html

 Larisa Ungureanu,

critic de teatru și film

cand-ard-jucariile-imaginea-unui-copil-care-a-fost-omorat-in-1992
Imagine din filmul documentar “Când ard jucăriile”
imagine-din-filmul-moara
Imagine din filmul “Moara”
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s