Ţarul în Basarabia

Fragment

LUNA MAI, 1914.

Despărţământul şcolar din Odesa, încă prin luna Aprilie, a făcut cunoscut tuturor şcoalelor secundare din Basarabia, că la Chişinău va avea loc desvelirea monumentului ridicat împăratu­lui Alexandru I şi că la această inaugurare va asista Ţarul cu familia, cu suita respectivă şi cu guvernul întreg. În acelaş timp se ordona, ca şi liceul din Cahul să fie reprezentat la sărbătoare printr-o delegaţie din trei elevi şi un profesor…

…O dimineaţă de Mai, plină cu soarei mângâie străzile Chişinăului, curate, lustruite, ca în ajunul evenimentului sortit să pecetluiască veacul de domnie străină în Basarabia.

Azi împăratul Rusiei descăleca pe pământul moldovenesc.

Şirurile de şcolari, funcţionari, de cetăţeni ai satelor şi oraşelor Basarabiei, de negustori şi de alte delegaţiuni se aranjau după programul stabilit. Strada Alexandrovscaia era plină de ar­mată şi poliţie. De la gară şi până la sobor, pe ambele părţi ale străzii, stăteau neclintiţi în două rânduri compacte nişte soldaţi zdraveni şi mustăcioşi. Ca o albie pustiită de apă, se înfăţişa strada principală între malurile de oameni. Numai epoleţii unifor­melor, nasturii şi decoraţiile străluceau, oglindindu-se în pavajul spălat.

Căldura mai târziu moleşi trupurile. Dar pe feţele conges­tionate, leoarcă de sudoare, se vedea hotărîrea neclintită de-a rezista.

Pe la ora zece larma încetează. Câţiva cavalerişti aduc ves­tea că Ţarul a sosit în gară. Mai trece o oră de aşteptare. În sfârşit, cortejiul apare pe stradă şi se îndreaptă către sobor.

Muţenia desăvârşită a mulţimei se inbină cu tăcerea rigidă a bronzului de sub pânză şi încremenirea celor doui ulani uriaşi de lângă piedestal.

Împăratul s-apropie de monument. Singur, fără suită, ca un bsolutist adevărat în relativul acesta pământesc. Familia imperială s-a oprit în pavilionul ridicat special pentru sărbătorire. La câţiva paşi de la monument erau, în rând, miniştrii. Primarul Chişinăului ţinea capătul sfoărei, cu care urma să tragă pânza de pe monument.

În tăcerea dimprejur se auzeau parcă trudite, cuvintele ru­găciunii creştine pentru odihna aceluia, care acum o sută de ani a învins duşmanii Rusiei şi a cucerit pământul moldovenesc… Pentru sănătatea împăratului şi a familiei imperiale… pentru vi­tejia armatei ţariste… pentru învingerea inamicilor din afară şi a celor din interiorul imperiului… pentru tăria guvernului… Mulţi ani!.. Mulţi ani !..

Ţarul şi înteaga asistenţă îşi aţintiră privirile spre pânza albă, care trebuia să cadă. Dar sforţările repetate ale primarului rămâneau zadarnice. Firele de găitan s-au încâlcit şi bronzul con­tinua să stea ascuns sub pânză, Ţarul dând semne de nerăbdare, câţiva demnitari s-au repezit smucind cu puteri înmulţite, pânza rebală.

– Nu va fi bine! Nu va fi bine, — se auzeau şoapte printre rândurile asistenţei.

S-a procedat apoi la depunerea coroanelor. Fiecare delegaţiune trecea pe lângă monument, lăsa florile şi se închina împăratului.

A venit şi rândul delegaţiei din Cahul. Profesorul Ceminschi în fruntea elevilor, înainte de a ajunge lângă locul destinat pentru flori, el spuse:

— Uitaţi-vă la împărat. Cine ştie, poate că nu-l veţi mai vedea.

Profetice cuvinte.

Împăratul nu s-a mişcat, până când n-a sosit delegaţia ace­lor basarabeni, care au fost martorii anului 1812. Vre-o douăzeci de ţărani bătrâni, în etate de peste o sută de ani, aduşi din cine ştie ce sate moldoveneşti, înaintau domol, fâstăciţi de priveliştea înconjurătoare. Fiecare dintre ei a primit în dar din mâna împăratului câte un ceasornic, împărăteasa era îmbrăcată în alb, iar cele patru fiice în rochii azurii ; moştenitorul tronului purta haine de marinar. Miniştrii formau un front de decoraţii.

Dar toate privirile erau aţintite asupra împăratului. Înfăţişa­rea lui era aceia a unui om simplu, mic de statură, cu musteaţa şi barba roşcată, slab, în haine soldăţeşti, fâră decoraţii, un purtă­tor de steag greu şi în acelaş timp, un simbol şubred, ca şi steagul ce-i apasă.

N. Spătaru

Sursa: SPĂTARU, N. Ţarul în Basarabia. In: Viaţa Basarabiei. 1932, nr. 4, pp. 71-72.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s