Elena Postolachi: Doamna entografiei naționale

Aniversări 2017

Elena PostolachiAm cunoscut-o pe Elena Postolachi la începutul anilor `70 ai secolului trecut. Eu venisem la Sectorul de Arte, dânsa activa la Sectorul de Etnografie și Folclor al Secției de Etnografie și Folclor din cadrul AȘM. Cum toată lumea îi spunea Lenuța, i-am zis și eu Lenuța, și așa a rămas pentru mine toată viața. Lenuța a însemnat mai mult decât un nume: devenise un simbol – al omeniei, cumsecădeniei și bunei înțelegeri. Lenuța era o gospodină neîntrecută, avea întotdeauna casa plină de oaspeți. Aici puteai întâlni persoane de diferite naționaltăți și din diferite orașe. Ceea ce îi unea, era dragostea pentru cultura națională, fiecare având în „spate” o cultură a etnosului din care provenea. Soțul, Mihail, mai în glumă, mai în serios, îi reproșa Lenuței că prea mult timp se află prin expediții. Dar o spunea cu bunătate și cu multă înțelegere, pentru că și el venise de la țară și prețuia tradițiile populare. De cum se făcea vară și până în toamnă, cercetărori de la academie, studenți mergeau în expediții prin satele Moldovei în căutare de relicve: covoare, prosoape, ulcioare, costume naționale, etc. Sora Lenuței, Valentina, era pasionată de bucatele naționale, dar și de cozonaci, pâine, colaci, tot felul de copturi (au activat împreună la același sector.) Dacă azi avem cu ce ieși în fața lumii în materie de cultură națională, în special, etnografie și bucate tradiționale, e și meritul acestor două surori: Elena Postolachi-Iarovoi și Valentina Iarovoi. Pasiunea lor s-a transformat în știință (dovadă – articole, cărți, monografii, conferințe), iar rezultatele științifice au devenit obiect de studiu în școală și în instituții de învățământ superior. Ani în șir, Elena Postolachi a adunat material etnografic de pe teren, casa îi devenise neîncăpătoare de atâtea covoare, lăicere, păretare, prosoape, ii, catrințe, brâie, năframe. Coșuri cu ghemotoace de lână puteai vedea în orice colț. Cunoștea tehnica țesututlui de-a fir a păr, deținea o colecție impresionantă de uzoare pentru varietatea de covoare naționale, de prosoape, de ii. Cred că a fost prima femeie care nu s-a sfiit să iasă în public îmbrăcată în costum național (acum e o normalitate). Asta însemna și curaj, și dragoste, și îndemn pentru cei din jur să prețuim zestrea neamului, lăsată nouă ca moștenire. Munca și cercetările îndelungate au finisat cu teza de doctorat, consacrată țesăturilor populare, pe care a susținut-o în anul 1985 la Institutul de Etnografie „Mikluho-Maklai” din Moscova. Doi ani mai târziu, publică o monografie despre țesăturile populare moldovenești, deocamdată unicul studiu amplu și serios de la noi, unul din scopuri fiind de a studia țesăturile moldovebești din punct de vedere istoric, urmărindu-se astfel evoluția lor în timp. Monografia Elenei Postolachi conține o panoramă a trecututlui istoric a țesutului în Moldova, autoarea a cules date din arhive, din literatură (scrisori, împresii de călătorie), a valorificat materiale arheologice, folclorice, lingvistice, adică material autentic, în care erau atestate date prețioase despre tehnica și prelucrarea materiei prime, obiceiurile și tradițiile legate de folosirea țesăturilor, cultul și credințele care-au apărut de-a lungul secolelor și care au stimulat dragostea pentru frumos. Câte lacrimi, dureri și bucurii s-au țesut în urzeala covoarelor și a pânzeturilor! Câte generații s-au încălzit de la scoarțe și păretare! Acest studiu, cât și șirul de discuții, conferințe, întâlniri la această temă, susținute de doamna Elena Postolachi și colegii dânsei, în opinia mea, au reușit să topească gheța care se instalase temeinic în inimile oamenilor după șirul de represii și negare a valorilor naționale. Acest studiu și altele care nu au întârziat să apară, în colaborare cu alți autori, și-au adus o contribuție majoră la procesul de renaștere națională. După mai multe demersuri, doamna Elena Postolachi a reușit să obțină apobarea de a fi înființată în 1991 Secția de Cercetare a Meșteșugurilor Populare Artistice în cadrul Secției de Etnografie și Folclor a AȘM. În 2012, post-mortem, a fost editată Biobibliografia „Elena Postolachi-Iarovoi. Protectoarea etnografiei naționale”. Cei care vor dori să continuie munca pasionată a doamnei Elena Postolachi au la dispoziție un bogat material: cărți, studii, articole, o variată colecție de obiecte autentice valoroase, unele din ele și-au găsit locul la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei.

Larisa Ungureanu,

doctor în studiul artelor

Elena Postolachi-Iarovoi s-a născut la 10 martie 1942 în satul Țaul, raionul Dondușeni. A decedat la 21 iulie 2012 în Chișinău. A studiat la Școala Pedagogică din Soroca (1960). Absolventă a Facultății de istorie a Universității de stat din Chișinău (1967). Din 1968 a fost angajată la AȘM. Etnograf, doctor în etnologie. Membră a Uniunii Meșterilor Populari din Moldova, a Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova, Membru de Onoare al Forumului Inventatorilor Români.

Biobibliografie Elena PostolachiBibliografie selectivă: Постолаки, Елена. Молдавское народное ткачество.- Chișinău, 1987; Postolachi, Elena. La izvorul artei populare: carte pentru învățători / Elena Postolachi, Lucia V. Rotaru. – Chișinău: Lumina, 1988. – 72 p. : il;  Postolachi, Elena. Covorul moldovenesc=Moldavskij kover=Moldavian Carpet / Elena Postolachi; V. Zelenciuc. – Chișinău: Timpul, 1990. – 132 p. : il; Postolachi, Elena. Meșteșugurile populare, factor de menținere a continuității și imaginii etnice / Elena Postolachi // Akademos. Rev. de șt., inovație, cultură și artă. – 2010. – Nr 1 (16). – P. 114-116; Revenco, Maria. Elena Postolachi – protectoarea etnografiei naționale, doctor în istorie, a ajuns astăzi la o aniversare frumoasă / Maria Revenco // Făclia. – 2002. – 16 mart. – P. 1. ș.a.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s