Eugeniu Ureche: Destinul unui actor

Aniversări 2017

Actorul E ugeniu UrecheAm citit ca pe-un roman cartea lui Leonid Cemortan „Actorul Eugeniu Ureche”, editată la Chișinău în anul 2005. Am mai citit-o, fiindcă am văzut pe câmp notițe, am găsit fraze subliniate cu creionul. Dar acum am avut, cred, un alt sentiment, decât cel de a mă informa dintr-o sursă sigură despre viața și creația lui Eugeniu Ureche. De parcă nu am citit o carte de analiză și critică de teatru, ci o cronică documentară despre viața unui mare artist, care și-a construit, cu muncă și tenacitate, destinul, care nu s-a lăsat înfrânt de intemperiile vieții, desfășurându-și multiplele talente (solist de operă, cântăreț de operetă, actor de teatru și de film, interpret de muzică populară, pictor, scenograf, regizor) cu care l-a înzestrat natura, înscriind, îndeosebi, în istoria Teatrului Moldovenesc de limbă română din Chișinău, pagini de înalt profesionalism și dăruire totală. În timpuri deloc ușoare. A trecut printr-un calvar sufletesc greu de imaginat. Scrie Leonid Cemortan în cartea sa: „Adesea chiar și zilele de bucurie din viața artistului nu erau lipsite de amarul durerii și al tristeții. Informatori ai KGB-ului erau pretutindeni (mai ales că avea și părinții refugiați peste Prut. n.a.), inclusiv în colectivul teatrului. Această stare de lucruri îl făcea să fie mereu precaut și solitar. Solitudinea artistului era alimentată și de faptul că fiind superior multora din membrii trupei, el nu prea avea prieteni în teatru. Succesele sale de creație stârneau invidie, iar în juru-i se țeseau diverse intrigi, uneltiri, calomnii. Cu amărăciune își amintea Maestrul cum într-o primăvară la sărbătoarea Paștelui a invitat la el acasă câțiva colegi de la teatru. I-a ospătat frumos, creștinește, au ciocnit ouă roșii, au rostit toasturi, au glumit, au ascultat și muzică, într-un cuvânt, au petrecut de minune. Curând după aceea cineva l-a pârât că el nu numai că singur ține sărbătorile religioase, dar îi corupe și pe alții, ceea ce pe atunci era considerat un fapt compromițător, incompatibil cu normele etice impuse de regim.” Un alt caz dureros s-a întâmplat pe la începutul anilor `60 ai secolului trecut, pe când Teatrul Moldovenesc juca spectacolul „Faraonii” în satul Peresecina, raionul Orhei. „La reprezentație, scrie L. Cemortan în carte, a asistat și preotul din sat, care era o rudă a lui Eugeniu Ureche. Bucuros de această întâlnire, după spectacol, preotul l-a învitat pe artist împreună cu alți actori la el acasă și a organizat un adevărat ospăț. La masă s-a mâncat, s-a băut, s-au spus glume, ba chiar și s-a cântat. Dar abia au revenit artiștii la Chișinău, că biroul de partid a și început cercetarea „cazului”, Eugeniu Ureche fiind învinuit că a atras un grup de artiști la contacte cu un slujitor al bisericii, fapt care la acea vreme se considera o adevărată crimă morală.” Cum am zis, am citit cartea lui Leonid Cemortan ca pe un roman, fiindcă viața lui Eugeniu Ureche poate, cred, servi drept sursă de inspirație pentru un roman despre destinul unui mare actor într-o perioadă vitregă creației în general și omului de artă în special. Doar personalitățile puternice reușeau să se ridice deasupra „valului” care, de regulă, „înghițea” totul. Eugeniu Ureche a fost o astfel de personalitate.

Scena din spectacolul Ovidiu cu Ecaterina Cazimirova si Eugeniu Ureche (1)
Scena din spectacolul “Ovidiu” cu Ecaterina Cazimirova

Criticul Mihai Cimpoi îl definește ca pe o „figură monumentală” a artei teatrale. Drept dovadă sunt cărțile care s-au scris, sutele de articole și recenzii despre spectacolele în care a jucat (de dramă, de operă și operetă), imprimările la radio și tv, rolurile pe care le-a jucat în filme, amintirile celor care l-au văzut jucând în scenă. Printre cei care i-au admirat jocul mă număr și eu. „Întâlnirea” mea cu artistul Eugeniu Ureche a început cu spectacolul „Faraonii” de A. Kolomieț, deci, pe la 1962, când această reprezentație se juca în timpul turneului estival prin satele Moldovei. Mai întâi, i-am recunoscut vocea. Îl auzisem la radio – în spectacole sau interpretând cântece populare. Îmi plăcea și pentru limba frumoasă pe care o vorbea, vorbea perfect românește, ceea ce îi crea, mai ales în teatru, cum am aflat mai târziu, și unele „incomodități”. Un cronicar de la oficiosul „Moldova Socialistă”, care a scris despre spectacolul „Haiducii” (1944), în care E. Ureche juca rolul haiducului Iancu, îi reproșa: „Păcat că dicția lasă de dorit”. Peste ani mi-a rămas în memorie vocea lui puternică, dar „înmuiată” cu fel de fel de vibrații jucăușe, fiindcă interpreta un rol de comedie, întreg spectacolul stârnind cascade de râs printre sătenii mei (spre necazul meu, căci vroiam să-i ascult vocea pe „viu”, am început să și plâng din acest motiv…) Apoi, deja la Chișinău, l-am văzut în spectacolul „Ovidiu” de V. Alecsandri, jucând roul poetului Ovidiu, despre care eu, elevă fiind, citisem o piesă, așa că eram, oarecum „versată” în materie. Îmi amintesc cât de expresiv recita versurile, le rostea cu atâta suflet, încât reușise să „farmece” auzul spectatorilor nu doar de la noi, ci și din Moscova. Scrie Leonid Cemortan în cartea sa: „Unul din criticii importanți de la Moscova vorbea despre o înaltă cultură interpretativă, mărturisind că el, chiar necunoscând limba, a
fost vrăjit de muzicalitatea versurilor rostite de actor.” Am apucat să văd și spectacolul

Arbenin din spectacolul Mascarada
Arbenin din spectacolul “Mascarada”

„Mascarada” de M. Lermontov, în care actorul a interpretat magistral rolul lui Arbenin. Spre marea mea fericire am reușit să văd și spectacolul „Iașii în carnaval” de V. Alecsandi în care Eugeniu Ureche juca rolul postelnicului Tache Lunătescu, căruia „i se năzăresc prin somn fel de fel de bazaconii și irozi, ca

Eugeniu Ureche in rolul Primarului  Anton Antonovici din Revizorul.jpg
Eugeniu Ureche în rolul primarului Anton Antonovici

re pun la cale un complot tocmai în noaptea de carnaval”, actorul reușind de minune să exprime teama de înnoire și progres a societății. Aș putea trece în revistă și alte roluri: Titu Maiorescu din spectacolul „Eminescu” de M. Ștefănescu, Primarul Anton Antonovici din „Revizorul” de N. Gogol, Strâmbă Lemne din filmul „Andrieș” ș.a. Dacă stau să mă gândesc bine, mă mândresc că fac parte din pleada criticilor de teatru care au învățat meseria, vizionând spectacole în care jucau actori de mare calibru, o figură proeminentă fiind Eugeniu Ureche.

     Larisa Ungureanu, critic de teatru

Eugeniu Ureche s-a născut la 20 martie 1917 în satul Hârtopul Mare, Criuleni. A decedat la 27 ianuarie 2005 la Chișinău. Și-a făcut studiile la Liceul „B.P. Hasdeu” din Chișinău (1928-1934) și la Conservatorul „Unirea” din Chișinău (1934-1938). A fost solist al Ansamblului de cântece și dansuri „Doina” al Filarmonicii (1942-1944), solist al Teatrului de Operă și Balet (1955-1959) și actor al trupei Teatrului muzical-dramatic „A.S. Pușkin” (1945-1979). A colaborat cu Radioul Național, studioul „Moldova-film”, studioul „M. Gorki”, studioul „А. Dovjenco”.

Bibliografie selectivă: Cemortan, Leonid. Prietenul nostru teatrul. Pagini din istoria Teatrului academic moldovenesc de stat „A. S. Pușkin”. – Chișinău: Literatura artistică, 1983. – 248 p.; Cemortan, Leonid. Actorul Eugeniu Ureche. – Chișinău: Epigraf, 2005. – 160 p.; Providența artistului Eugeniu Ureche. Culegere de articole. Alcătuitor Șvitchi, Ion Gheorghe. – Chișinău: Cartea Moldovei, 2006. – 168 p.; Calendar Național 2012. Eugeniu Ureche. – Chișinău, 2011. – P. 112-113; http://www.moldovenii.md/md/people/495; http://www.timpul.md/articol/personalitatea-zilei–eugeniu-ureche-65574.html ș.a.

L Cemortan Actorul Eugeniu Ureche               E Ureche timbru postal

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s