Tiparnițe mănăstirești

Epopeea găsirii unui text din 1923

E bine cunoscut faptul că una din îndeletnicirile bibliotecilor dintotdeauna este căutarea informațiilor la solicitare, fie acestea articole în ziare, reviste, culegeri sau chiar cărți întregi. Serviciul Întreabă bibliotecarul al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” a fost creat special pentru acest țel. Serviciul oferă posibilitatea oricărui utilizator al bibliotecii, ce vizitează site-ul www.hasdeu.md, să converseze direct cu un bibliotecar și să adreseze întrebări referitoare la carte, lectură, bibliotecă, servicii și activități de bibliotecă.

De obicei întrebările chișinăuienilor se referă la cărți nou apărute/ lansate, cărți recomandate de profesorii de literatură, cărți/articole/surse pentru teza de an sau master, informații despre baze de date, locația unor anumite cărți ș.a.

Însă una din întrebările parvenite recent din partea comunității chișinăuiene iubitoare de lectură, prin intermediul acestui serviciu, ne-a pus pe jar la propriu. O întrebare, aparent simplă, ne-a făcut să conștientizăm, cu regret, că nu putem satisface nevoia utilizatorului de a lectura un text rar. Să spunem: Nu avem cartea! e coșmarul oricărui bibliotecar veritabil!

Culmea este că, după cum am aflat ulterior, acest text este parte a listei estivale de lecturi solicitate de unele din liceele chișinăuiene.

Nu am putut tolera o astfel de carență și aici a început aventura noastră. Am deranjat, sunat, întrebat, scris scrisori unui număr mare de oameni deștepți și foarte deștepți, ce lucrează în bibliotecile țării. Găsirea acestui text a devenit o provocare aproape personală.

După multe discuții și căutări, am avut primul succes, am reușit să identificăm prima sursă în care a fost publicat textul și am constatat că de fapt ceea ce căutăm este un text nu o carte, după cum presupunea cineva dintre cei întrebați.

Apoi a început partea a doua a aventurii, identificarea locației acelei surse ce conținea textul râvnit de noi – un ziar vechi din 1923. După cum v-ați dat bine seama, a avut loc turul doi de întrebări, sunete, scrisori… Cel mai frecvent răspuns la toate întrebările noastre era cel negativ. Aproape ne pierdusem speranța… Până într-o zi când s-a întâmplat minunea, am recepționat un email cu informațiile solicitate. Minunea a avut loc cu contribuția colegilor noștri din România.

Sincere mulțumiri și reverențe îndreptăm către colegii și prietenii noștri – echipa Bibliotecii Județene „Octavian Goga” din Cluj, care ne-a impresionat prin profesionalism și dedicație profesiei. Vă mulțumim pentru această minunată colaborare. Sunteți cei mai buni! Laurii vă aparțin!

Iar pentru cititorii noștri avem o veste bună, textul „Tiparnițe mănăstirești” de Lucian Blaga  poate fi lecturat online pe blogul Chisinau, orasul meu. Lectură plăcută! Să aveți poftă la citit!

 

Transcripție

Tiparnițe mănăstirești

La Neamț și la Cernica se reînființează vechile tiparnițe mănăstirești. Cei în măsură s-o facă, vor înzestra cele două mănăstiri cu mașinile tipografice necesare. Intenția e să se dea un nou avânt publicațiilor religioase.

În veacul de mijloc călugării se îngrijeau să se înmulțească manuscrisele ce ascundeau între tablele lor înțelepciunea lumii. Hărnicia, răbdarea și simțul artistic își dădeau mână să mântuiască pentru vremuri mai bune cel puțin o parte din cunoștințele și creațiunile literare ale antichității clasice. Cavalerul ce pândea din cetățuia sa cuibărită între stâncile unui pisc pe vecinul său, – avea prea puțin răgazul și poate și plăcerea literei scrise.

În umbra mănăstirilor, prielnică gândului ridicat la cer, cultul scrisului era însă o parte din rugăciunea de toate zilele a călugărilor cărturari. Dacă n-ar fi fost acești mucenici tăcuți și răbdurii la îngrămădirea de file acoperite cu slove mai mult desenate decât scrise – s-ar fi pierdut desigur orice continuitate de gândire între lumea veche și cea nouă. Albinele mănăstirilor adunau cu zor mierea cunoștinței, mierea binelui și-al răului, pentru cei ce aveau să vină veacuri mai târziu.

Nu numai unul dintre acești călugări intrați în mănăstire după o viață zbuciumată de cavaler arțăgos și aventurier, și-a găsit rostul pentru restul zilelor în transcrierea migăloasă cu slove artistic împestrițate a unei evanghelii după Marcu sau Ioan, după cum îi vorbea la inimă mai mult simbolul leului sau al vulturului.

Obiceiul de a spori cartea în mănăstire nu s-a pierdut nici atunci când a fost scornit tiparul. Călugărul s-a transformat doar în culegător de litere mobile, aducea însă din trecut acelaș cult al scrisului, care-i îngăduia să tipărească cu grijă și cu sfințenie o carte, fie ea oricât de profană. Călugărul avea încă răbdarea să întregească rândurile tipărite cu câte-o slovă uriașă desenată de propria sa mână cu încurcate și grațioase arabescuri roșii. O astfel de carte se citea cu entuziasm.

Tot călugări au fost și la noi cei dintâi răspânditori de lumină și meșteri tipografi. O ocupație mai frumoasă în afară de rugăciune nici nu puteau să găsească. Averile ce le adunau mănăstirile din iertarea sufletelor, erau răscumpărate cel puțin prin această activitate a scrisului întru luminarea celor mulți.

Deodată însă cu lipsa de mijloace și cu restrângerea privilegiilor, călugărul și-a pierdut cu desăvârșire rolul de cărturar-tipograf. Astăzi nu mai e decât închinătorul din zori până-n noapte, în cazul cel mai bun. Și totuși ar putea să fie mai util; mai util în sens religios. Lucrul acesta l-au înțeles prea bine cei ce s-au hotărât să reînființeze vechile tiparnițe mănăstirești de la Neamț și Cernica. Călugărilor li se vor da ca ucenici întru meserie câteva sute de orfani de război. Cartea religioasă va lua un nou avânt pe urma acestei munci făcute cu dragoste înainte de toate. Arta tiparului va fi îmbogățită cu gânduri noi. Ne-a lucrat mult vestea acestei renașteri mănăstirești: nu numai pentru reînvierea romantică a unei priveliști medievale, – ci și pentru altceva. Ne-am întrebat: de ce se vor tipări în mănăstiri numai cărți religioase și nu și de filosofie bunăoară, pentru care casele de editură au așa de puțin interes? Călugării veacului de mijloc n-au înmulțit numai Biblia, ci ne-au mântuit peste prăpastia de întuneric și dialogurile lui Plato.

[BLAGA, Lucian.] Tiparnițe mănăstirești. In: Patria. 1923, 11 iulie, p. 1.

 

P.S.: Se recomandă citirea textului „Tiparnițe mănăstirești” de Lucian Blaga în comparație cu un altul – „Monologul interior al unui e-book” de Umberto Eco (parte integrantă a cărții „Memoria vegetală și alte scrieri de bibliofilie” de Umberto Eco, disponibilă în Filialele Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”: Alba Iulia, Maramureș, Ovidius, L. Rebreanu, Ștefan cel Mare, Transilvania, Filiala de Arte Tudor Arghezi adresele filialelor le găsiți accesând http://hasdeu.md/filiale/ )

Advertisements

One thought on “Tiparnițe mănăstirești

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s