Jumătate de secol fără Gherman Pântea

Comemorări

În preajma Centenarului Unirii se vor marca și 50 de ani de la trecerea în neființă a lui Gherman Pântea, militar, om politic, membru al Sfatului Țării, primar de Chișinău.

S-a născut în Basarabia, jud. Bălți com. Zăicani la 13 mai 1894, într-o familie de gospodari mijlocași. A fost fiul lui Vasile Pântea, de profesie avocat, și al Ioanei. În copilărie a manifestat dragoste și aptitudine pentru învățătură, ceea ce la făcut să fie remarcat dea lungul carierii sale.

La numai 23 de ani a fost ales deputat în Sfatul Țării din partea Consiliului Militarilor Moldoveni și a aderat la Fracțiunea  „Blocul Moldovenesc”, având mandate  de la 21 noiembrie 1917 și până la 27 noiembrie 1918.  În cadrul Sfatului Țării a activat în Comisia școlară și cea de validare. La 27 martie 1918 a votat unirea Basarabiei cu România. A fost locțiitor și șef al Directoratului General de Război și Marină în Consiliul Directorilor Generali, președinte al Camerei de Comerț și Industrie din Chișinău. În 1924 a fost delegat să participle la Conferința de Pace de la Viena,  ca reprezentant al României.

În 1923, 1927-1928, 1932, a fost primar de Chișinău. Ca edil al orașului s-a dovedit a fi un bun gospodar. În iunie 1940 s-a refugiat peste Prut., iar din 1941 până în 1944 a ocupat funcția de primar de Odessa. Din 1944 sa stabilit în România, unde au urmat mai multe arestări de ordin politic.

S-a stin din viață la 1 februarie 1968 la București, la vârsta de 78 de ani. Îmormântarea a avut loc la 4 februarie la Cimitirul Bellu în cavoul Rădulescu (cumnat) de lângă Capela cimitirului.

În semn de recunoștință și memorie, o stradă și o stradelă din sectorul Râșcani al capitalei îi poartă numele. Iar pe fațada casei în care a locuit, din strada 31 August 1989 intersecție cu strada Serghei Lazo este amplasată din 1998 o placă comemorativă dedicată ex-primarului de Chișinău, Gherman Pântea, sculptor V. Doicov.

gp

Primar al oraşului Chişinău

Gherman Pântea a fost primar al oraşului Chişinău în mai multe rânduri (1923, 1927-1928, 1932). În munca de edil al municipiului, el a dovedit calităţi de bun gospodar şi de om cu multă dragoste pentru cei năpăstuiţi de la periferiile municipiului. Pentru aceştia, la Chişinău, a construit într-un an cinci şcoli monumentale, care şi azi constituie o fală a învăţământului din acel municipiu. În plină criză economică, în anul 1932, populaţia nevoiaşă a Chişinăului, pentru a învinge greutăţile iernii, a amanetat la Banca oraşului îmbrăcăminte şi diferite obiecte casnice, iar primăvara, la scadenţă, nu avea cu ce răscumpăra. În calitate de primar, Gherman Pântea a preluat asupra primăriei întreaga sumă datorată de aceşti nevoiaşi şi toate obiectele amanetate au fost returnate acestor depunători nevoiaşi.

Pe seama felului său deschis ca om, care nu se temea să pună problemele pe faţă, să trăiască viaţa aşa cum şi-o imaginează el, multă vreme a circulat în Chişinău o poveste frumoasă despre faptul că, pentru nişte impozite, primarul oraşului a fost judecat la o zi de puşcărie şi, dimineaţa, prietenii l-au dus cu trăsura şi cu tot alaiul pe Gherman Pântea la închisoare, iar seara l-au luat de acolo, făcând un chef de pomină. Acest detaliu i-a fost mărturisit publicistului Iurie Colesnic de către Alexandru Cononov, al cărui tată, figură influentă în Chişinău de odinioară, era prieten cu Gherman Pântea şi participase la această „pedepsire” a primarului de Chişinău.

cu soția Lucia
Gherman Pântea și soția Lucia

Ca primar al Chişinăului, Gherman Pântea a fost delegat de Guvernul României la Roma, în scopul înmânării actelor pentru o casă din capitala moldavă, pe care regele o dona mareşalului Badoglio, pentru contribuţia la recunoaşterea Unirii Basarabiei cu România. Potrivit declaraţiilor făcute, ulterior, de către o sursă a Securităţii comuniste, pe timpul călătoriilor făcute în perioada respectivă de către Gherman Pântea, în Italia şi Franţa, acesta ar fi „cheltuit mari sume de bani, pentru a putea cuceri una din cele mai frumoase femei din România”, care l-ar fi însoţit în călătoriile respective. Având în vedere că informaţia furnizată de sursa Securităţii provenea de la istoricul Ştefan Ciobanu, care nu era tocmai în raporturi bune cu Pântea, cât şi faptul că nu este confirmată de alte date, ea trebuie privită cu circumspecţie. Aceeaşi sursă a Securităţii relatează despre o broşură intitulată „Rasputinul Basarabiei”, în care „un grup de autori” ar fi descris „toate matrapazlâcurile” lui Gherman Pântea, până în 1939. Între faptele de „corupţie”, care i se imputau lui Pântea, pentru perioada cât a fost primar al Chişinăului, era şi aceea că ar fi „demontat gardul de la grădina publică a oraşului şi 1-a mutat la via lui”49. Agentul mai afirmă că, un oarecare L.T. Boga, fost consilier municipal la primăria din Chişinău, în perioada cât Pântea era edil al oraşului, îşi „aducea aminte” că acesta ar fi venit o dată „cu o statuetă de bronz a lui Carol al V-lea, cerând să fie plătită de Municipiu cu suma de 120.000 lei şi ea nu facea decât 1.000 lei. Şi s-a plătit. (Pântea) facea mare cârdăşie cu jidanii de aceea a scăpat ieftin din buclucurile ce le-a avut”50. De remarcat tenta antisemită din partea finală a notei informatorului, care începuse să fie pe placul regimului din acea vreme.

Cert este că, în calitate de primar general al Chişinăului, Gherman Pântea a insistat ca în centrul oraşului să fie înălţată statuia regelui Ferdinand I, pe locul unde mai târziu s-a amplasat o statuie a lui Grigori Kotovski, apoi, temporar, a fost instalat Ştefan cel Mare, iar mai apoi V.I. Lenin. Pe faţada casei unde a locuit Gherman Pântea înainte de 1940, inclusiv în perioadele cât a funcţionat ca primar al Chişinăului, în anul 1998 a fost amplasată o placă memorială în amintirea acestuia51.

În perioada 1934-1937, Gherman Pântea a exercitat funcţia de membru în Comitetul Local de Revizuire Chişinău, iar din 1937 şi-a reluat meseria de avocat. A fost, de asemenea, consilier la Curtea superioară a ţinutului Nistru şi preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie din Chişinău.

Participând la 10 legislaturi consecutive ale Parlamentului român, odată cu instaurarea regimului de autoritate regală al lui Carol al II-lea, în februarie 1938, el a devenit senator de drept.

Sursa: CONSTANTIN, Ion. Primar al orașului Chișinău. In: Ion CONSTANTIN. Gherman Pântea între mit și realitate. București: Editura Biblioteca Bucureștilor, 2010, pp. 87-88. ISBN 978-973-8369-83-2.

Bibliografie selectivă din colecția „Chișinău”:

CONSTANTIN, Ion. Gherman Pântea între mit și realitate. București: Editura Biblioteca Bucureștilor, 2010. 384 p. ISBN 978-973-8369-83-2.

CHIRIAC, Alexandru. Pântea, Gherman : [repere biogr.]. In: Alexandru CHIRIAC. Membrii Sfatului Țării 1917-1918. București: Editura Fundației Culturale Române, 2001, pp. 130-132. ISBN 973-577-325-2.

COLESNIC, Iurie. Un primar de Chișinău care a fost și primarul Odesei. In: Iurie COLESNIC. Chișinăul din amintire. Chișinău: Grafema Libris, 2011, pp. 257-261. ISBN 978-9975-52-120-8.

COLESNIC, Iurie. Gherman Pântea : [date biogr.]. In: Iurie COLESNIC. Chișinăul și Chișinăuienii. Chișinău: S. n., 2012, p. 56. ISBN 978-9975-4432-0-3.

Primar Gherman Pântea, strada. In: Chișinău: bulevarde, străzi, piețe, parcuri: Ghid enciclopedic. Chișinău: S. n., 2017, pp. 228-229.

*****

Gherman Pântea: între mit și realitate [online]. [citat 29.01.2018]. Disponibil: https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2014/03/31/gherman-pantea-intre-mit-si-realitate/

Gherman Pântea, primar [online]. [citat 29.01.2018]. Disponibil: https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2011/12/26/gherman-pantea-primar/

Gherman Pântea – Primar al Chişinăului 1923, 1927-1928, 1932 [online]. [citat 29.01.2018]. Disponibil: https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2010/11/15/gherman-pantea-primar-al-chisinaului-1923-1927-1928-1932/

Strada Primar Gherman Pântea în imagini [online]. [citat 29.01.2018]. Disponibil: https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2014/06/19/strada-primar-gherman-pantea-in-imagini/

Informații despre Sfatul Țării în Colecția Chișinău [online]. [citat 29.01.2018]. Disponibil: https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2016/03/25/informatii-despre-sfatul-tarii-in-colectia-chisinau/

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s