Vlad Pohilă îngemănat cu propășirea spirituală a neamului

 Aniversări 2018

La data de 6 aprilie 2018,  scriitorul, publicistul, traducătorul şi redactorul de carte Vlad Pohilă împlinește o vârstă frumoasă – 65 de ani din ziua nașterii.

 

„Vlad Pohilă este unul dintre subtilii cunoscători ai graiului său matern, pe care il cultivă cu  fervoarea unui indrăgostit şi-l analizează cu luciditatea imparţială a unui judecător. Este, in acelaşi timp, un poliglot de performanţă, ceea ce ii permite accesul la comparaţii compulsate şi la privirea de ansamblu integratoare. Vlad insuşi scrie într-o romană exemplară. Scrisul său rămine mărturia unei alcătuiri cuceritoare, cu referinţe multiple la fapte de istorie, la personalităţi din timpuri revolute sau la contemporani, cu o neostenită plimbare prin universuri ale cunoaşterii umane”.

 Zamfira MIHAIL, Bucureşti

 

Vlad-Pohila-flux.md_S-a născut la 6 aprilie 1953, în comuna Putineşti – Floreşti (judeţul Soroca), fiind al şaptelea în familia cu nouă copii a ţăranilor Ion Pohilă şi Ileana (n. Prisăcaru).

Licenţiat al secţiei de ziaristică din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii de Stat din Moldova (1975), urmează la Moscova Cursurile de muzeistică şi studiul artelor (1976), face studii de doctorat în lingvistică (specializarea – istoria limbii prin prisma scrisului / ortografiei) la Institutul de limbă şi literatură al Academiei de Ştiinţe din Moldova (1984-1987).

Debutează cu articole fiind elev, în ziarul raional Drapelul roşu din Floreşti (1968), ca student începe a tipări articole în ziarul USM (1971), apoi în ziarele Viaţa satului şi Tinerimea Moldovei (1973).

Între 1975 şi 1981 lucrează ca ghid şi interpret în turism, specializat pentru marile muzee de arte din Moscova şi Leningrad (Sankt Petersburg). În acest timp, pe lîngă rusă şi franceză, studiază mai multe limbi slave (bulgară, sîrbă, croată, polonă, cehă) şi baltice (lituaniană, letonă), precum şi culturile acestor popoare.

Ca ziarist, a activat la diverse publicaţii periodice din Chişinău: ziarul Noutăţi editoriale (1981-1983), revistele Limba şi literatura moldovenească (1987-1990; ulterior – Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară) şi Glasul (1989-1995, ulterior – Glasul Naţiunii) – prima publicaţie în grafie latină, în Basarabia sub ocupaţie sovietică, participînd, la începutul anului 1989, la tipărirea primelor numere, în condiţii de clandestinitate – la Riga (Letonia) şi la Vilnius (Lituania).

Este redactor (din 1995), apoi redactor-şef (1998-2001) al săptămînalului Mesagerul; redactor la revista Viaţa Basarabiei (2001-2002) şi redactor-şef adjunct la revista Limba Română (2002-2003); din 2003 pînă în prezent este redactor-şef al revistei de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării BiblioPolis, editată de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chişinău. Concomitent, din 1997 este redactor stilizator, iar din 1998 – redactor şi coautor la Calendar Naţional – unica sursă de referinţă, enciclopedică, românească, anuală, din Republica Moldova. Din 2006 este redactor şi membru al colegiului de redacţie al anuarului Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei Tyragetia, transformat în 2007 în revistă de istorie.

Colaborează la numeroase publicaţii periodice de limba română din Chişinău: Tinerimea Moldovei, Florile dalbe, Viaţa satului, Literatura şi arta, Ţara, Flux, Timpul, Jurnal de Chişinău etc.; Moldova, Femeia Moldovei, Nistru (ulterior Basarabia), Orizontul (Columna), Viaţa Basarabiei, Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară, Limba Română, Clipa siderală, Stare de Urgenţă ş.a. Publică în ziare şi reviste din Bucureşti  (România Liberă, România literară, Flacăra; Neamul Românesc, Monitor cultural), Iaşi (24 de ore, Cronica, Convorbiri literare), Cernăuţi (Zorile Bucovinei, Concordia, Plai românesc, Septentrion literar), la publicaţii ale diasporelor româneşti din Germania, Franţa, Canada, SUA etc. (inclusiv la unele versiuni electronice).

Colaborări cu Radio Naţional al Moldovei (pînă în anul 2002), Radio Antena C (pînă în 2007), Radio Vocea Basarabiei, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Internaţional, Europa Liberă, Radio France Internationale, BBC; TV Moldova, Euro TV – Chişinău, TVR-1 etc.

Se impune ca autor de articole, reportaje şi interviuri  pe teme culturale (literatură, artă, învăţămînt, starea limbii române în Republica Moldova, sociolingvistică, etnologie etc.). Excelează prin studii, articole şi emisiuni radiofonice de cultivare a limbii, precum şi în specia eseului literar-artistic, tipărind numeroase eseuri (inclusiv prefeţe şi postfeţe) consacrate unor personalităţi marcante ale spiritualităţii naţionale (Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga, Mircea Vulcănescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Grigore Vieru, Aureliu Busuioc, Ion Druţă, Mihai Cimpoi, Sextil Puşcariu, Mioara Avram, Silviu Berejan, Constantin Brâncuşi, Maria Tănase, George Enescu, Raoul Şorban, Gheorghe Zamfir, Eugen Doga ş.a.) şi ale celei universale (Feodor Dostoievski, Albert Camus, Mikalojus Konstantinas Čiurlionis, Lilli Promet, Konstantin Paustovski, Ivo Andrić, alţi zeci de scriitori laureaţi ai Premiului Nobel pentru literatură). A tipărit în ziare şi reviste din Chişinău mai multe povestiri, nuvele, schiţe literare.

Editorial, debutează cu studiul Nume proprii din alte limbi în context moldovenesc (1988), urmat de alte lucrări ce au ca obiect de preocupare corectitudinea limbii române: Să citim, să scriem cu litere latine (1989) – îndreptar ce a avut un tiraj total de circa un milion exemplare, atunci cînd românii din RSS Moldovenească, din Nordul Bucovinei (regiunea Cernăuţi) şi Sudul Basarabiei (regiunea Odesa) revin la alfabetul latin; Grafia latină pentru toţi (1990). În 1998 tipăreşte Mic dicţionar de nume proprii străine, reeditat în cîteva rînduri; este unul dintre autorii Dicţionarului greşelilor de limbă (ed. ARC, 1998). În 2008 editează volumul de eseuri Şi totuşi, limba română, cu o prefaţă de Grigore Vieru şi o postfaţă de Lidia Kulikovski.

În 2012 tipărește volumul Arta de a pasiona cititorii : (Editoriale din rev. „BiblioPolis” 2002–2012), iar în 2015 apare o altă ediție (revăzută și completată) a volumului precedent Elogiul lecturii : editoriale din revista BiblioPolis (2003-2015). În 2016 editează volumul Disecarea cărţilor : recenzii, consemnări, prefeţe, postfeţe.

A tradus peste 20 de cărţi de artă şi ghiduri ale unor localităţi din Republica Moldova; la fel, a tălmăcit proză scurtă, eseuri şi poezii din mai multe limbi, precum şi cîteva romane: Torentul negru de Leopold Buczkowski (1986, din polonă), Domnul Ţine-mi Umbrela de Iordan Milev (1987, din bulgară), Viaţa lui Omar Khayyam de fraţii K. şi Ş. Sultanov (1989, din rusă), Cine răspîndeşte anecdote, de scriitoarea estonă Lilli Promet (2008).

A redactat circa 100 de manuscrise – viitoare cărţi de literatură artistică (romane, plachete de poezii, dramaturgie, de autori din Chişinău, precum şi unele traduceri); a fost redactor şi/sau autor, consultant, uneori şi traducător la importante surse de referinţă, precum: Dicţionar enciclopedic moldovenesc (DEM, 1989), enciclopediile Chişinău (1996), Femei din Moldova (2000), Dicţionarul universal al limbii române de Lazăr Şăineanu (1998), Dicţionar rus-român (2000), Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române – DEXI (2007), Almanah universal (2008) etc. La fel, este redactor a circa 30 de bibliografii şi biobibliografii editate sub egida Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chişinău, al altor cărţi – de artă, literatură didactică şi pedagogică, juridică, monografii ale unor localităţi din R. Moldova şi din România.

În anul 1989 a ţinut cursuri de ortografie a limbii române pentru profesorii din diferite sate şi oraşe ale R. Moldova, precum şi din Nordul Bucovinei (din 1944 – regiunea Cernăuţi, incorporată Ucrainei). A predat cursuri de limbă română la Universitatea de Stat Ion Creangă (1995-1997), de stilistică şi cultivarea limbii – la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (2004-2005. Activitatea lui Vlad Pohilă este apreciată la justa valoare în cercurile intelectuale, şi nu numai în cele din Basarabia. Este semnificativă nota pe care i-a dat-o Grigore Vieru: „Un remarcabil lingvist, dar şi strălucit publicist este Vlad Pohilă, care s-a ascuns în adîncul unei modestii rar întâlnită la noi” (Literatura şi arta. – 2007. – 20 sept. – P. 5;  Akademos [revista Academiei de Ştiinţe din Moldova, serie nouă]. – 2007. – Nr. 2-3. – P. 28).

Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (din 1990), membru al Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova (din 2007), membru al Comisiei pentru ocrotirea onomasticii naţionale  (de pe lîngă Ministerul Educaţiei al R. Moldova), membru al Consiliului Ştiinţific al BM „B.P. Hasdeu”, membru în colegiile de redacţie ale mai multor reviste de la Chişinău şi Bucureşti. Prezent în topurile Cei mai buni publicişti din R. Moldova (2000, 2003), în Dicţionarul scriitorilor români din Basarabia. 1812-2006 (2007); are un fişier biobibliografic în Repertoriul (Catalogul) Internaţional Who’s who în traducere şi terminologie editat de Uniunea Latină (2002, versiunea electronică: ww.unilat.org). Laureat al săptămînalului Literatura şi arta – pentru publicistică (2000, 2003) şi pentru ştiinţă (2007, 2008), deţine Diploma de Excelenţă a BM „B.P. Hasdeu” (2007) şi Diploma de excelenţă a Direcţiei Cultură a municipiului Chişinău (2009), Laureat al Galei Timpul 2008 – Diploma de Excelenţă a ziarului Timpul, Diploma Salonului Internaţional de carte la categoria Eseu (2008), Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova la compartimentul Eseu, pentru cartea Şi totuşi, limba română (2009), Cetăţean de onoare al satului Şoimăreşti, comuna Drăgăneşti, judeţul Neamţ, România (2006), Diploma „Ordinul Ziariştilor”, clasa I (aur), „Pentru competenţă în activitatea jurnalistică”, acordată de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (august 2009). Diploma Salonului Internaţional de carte din Chişinău – pentru vol. Şi totuşi, limba română, inclusă în Topul celor mai solicitate cărţi ale anului 2008 în R. Moldova (sept. 2009). În 2010, Pentru merite în dezvoltarea literaturii, activitate publicistică prodigioasă şi contribuţie la promovarea valorilor naţionale, lui Vlad Pohilă i s-a conferit cea mai înaltă distincție de stat – „Ordinul Republicii”.

Ne cunoaștem cu Dl Pohilă de mulți ani, activând împreună la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, eu în calitate de redactor bibliografic la multiple biobibliografii, elaborate de BM „B.P. Hasdeu”, iar dl Pohilă în calitate de redactor de carte.

L-am cunoscut mai bine pe Dl Vlad Pohilă în anii 2008-2010, în timpul elaborării Biobibliografiei Vlad Pohilă, fiind numită în calitate de alcătuitor al acestei lucrări.

Vlad-Pohila-cartea-Bibliografie-2010Conștientizam că Vlad Pohilă este un nume de referinţă în ziaristica şi literatura noastră și a scris o mulţime de articole de cultivare a limbii; a semnat studii, recenzii, prezentări, schiţe; a redactat sute de cărţi şi mii de articole; a tradus proză din rusă, cehă, polonă, estonă, letonă, lituaniană şi din alte limbi ale lumii, iar datoria mea era să cercetez și să adun toate aceste materiale, începând cu anul 1968, de când Dl Pohilă debutează cu articole, în ziarul raional Drapelul roșu din Florești.

Materialul a fost selectat din sursele bibliografice din Cronica presei din RSSM, Bibliografia Națională a Moldovei, Calendarul bibliotecarului, din cataloagele și fișierele Bibliotecii Naționale, Bibliotecii AȘM, BM „B.P. Hasdeu” etc, precum și arhiva personală a lui Vlad Pohilă.

Însă, o mare  parte din publicații periodice ca: Mesagerul, Glasul, Noutăți editoriale, Limba și literatura moldovenească, Limba Română, Orizontul, Columna, Clipa siderală, Gazeta Tineretului, Patria Tânără, Viața Basarabiei, Țara, Drapelul roșu din Florești etc.) am fost nevoită să le consult de visu. A fost o muncă migăloasă din considerentul că Vlad Pohilă își publica lucrările sub diverse pseudonime (circa 27). S-au adunat 1716 articole.

În final, a apărut o carte frumoasă, cu un conținut bogat de articole despre activitatea publicistului, traducătorului și lingvistului, Vlad Pohilă; despe contribuția sa în reflectarea vieții culturale, literar-artistice și sociale; la promovarea dragostei pentru valorile spirituale, la cultivarea limbii române.

Pentru a facilita utilizarea lucrării au fost alcătuite șase Indexuri auxiliare.

Am colaborat împreună cu Dl Vlad la elaborarea acestei lucrări. A fost o colaborare frumoasă și prodigioasă. Sunt mândră că am avut posibilitatea de a conlucra cu o astfel de  personalitate inteligentă, erudită, care le ştie pe toate ca o enciclopedie și cu o memorie fenomenală.

Pentru a cunoaște mai amănunțit activitatea dlui Vlad Pohilă în calitate de ziarist, publicist, scriitor, om de cultură, lingvist, poliglot, vă îndemnăm să studiați Biobibliografia Vlad Pohilă, care o puteți găsi la Departamentul „Memoria Chișinăului”, cât și la toate filialele Bibliotecii Municipale.

 Stimate Domnule Vlad Pohilă, îmi face o deosebită plăcere să vă adresez cele mai calde felicitări cu ocazia aniversării zilei Dumneavoastră de naștere, urându-vă multă sănătate, inspirație de creație, viață lungă, realizări și împliniri frumoase! La Multi, Mulți Ani!

 

Claudia Tricolici, „Memoria Chișinăului”

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s